Ajunul Bobotezei. Rugăciunea pe care trebuie să o rostește azi pentru a avea noroc tot anul

 
Ajunul Bobotezei
Ajunul Bobotezei

Ajunul Bobotezei. Duminică este sărbătoare mare: Boboteaza. Afla ce trebuie să faci în Ajunul Bobotezei pentru a avea noroc tot anul!



Ajunul Bobotezei. Pe data de 6 ianuarie, Biserica Ortodoxă marchează o mare sărbătoare, este vorba despre Bobotează.

De asemenea, și data de 5 ianuarie este o zi importantă în care prăznuim Ajunul Bobotezei. Aceasta este cea mai puternică rugăciune pe care trebuie să o spui în Ajunul Bobotezei.

În plus, tot astăzi pomenim mai mulți sfinți și anume: Sfântul Mucenic Teotempt și Sfântă Mucenița Teona; Cuvioasa Sinclitichia.

Ajunul Bobotezei. Ce este Boboteaza

Ajunul Bobotezei.  Boboteaza este una dintre cele 12 sărbători religioase importante de peste an. Sărbătoarea amintește de Botezul lui Hristos în apa Iordanului, înainte ca acesta să pășească pentru prima dată în lume. Boboteaza este cunoscută și sub denumirile de Epifanie, Teofanie sau Aratarea Domnului.

În tradiția populară, în această zi se respectă mai multe obiceiuri. În Ajunul Bobotezei se ține post negru, nu se mănâncă și nu se bea nimic. Potrivit canonului 1 al Sfântului Teofil al Alexandriei, în Ajunul Bobotezei se ajunează total. Cu toate acestea, în Tipicul Sfântului Sava se spune că, dacă Ajunul cade duminică sau sâmbătă, nu se ține post negru.

Ajunul Bobotezei.  Una dintre cele mai comune tradiții de Bobotează este aflarea ursitului de către fetele nemăritate. În noaptea de 5 spre 6 ianuarie, acestea trebuie să-și pună busuioc sub pernă și să-și lege un fir roșu de mătase la degetul inelar pentru a-și visa ursitul.

Cea mai puternică rugăciune pe care trebuie să o spui în Ajunul Bobotezei

Doamne Iisuse Hristoase, Fiule al lui Dumnezeu, Unule născut din Tatăl mai înainte de toti vecii, Lumină din Lumină, care luminezi toate, care nestricat Te-ai întrupat din Preasfânta Fecioară Maria și ai venit în lumea aceasta pentru mântuirea noastră. Tu însă nu ai răbdat să vezi neamul omenesc muncit de diavolul şi pentru aceasta în luminată zi a Dumnezeieștii Tale Arătări ai venit la Iordan la păcătosi și la vameși ca să Te botezi de la Ioan, fără de păcat fiind, ca să împlineşti toată dreptatea şi să speli în apele Iordanului păcatele întregii lumi ca un Miel al lui Dumnezeu, să le iei asupra Ta şi să ne mântuieşti cu Cinstit Sângele Tău. Pentru aceasta Te-ai afundat în apele Iordanului, ai deschis cerul cel închis de Adam şi Duhul Sfânt a venit peste Tine ca un porumbel.

Tu ai luminat şi ai îndumnezeit firea noastră şi Dumnezeiescul Tău Părinte Ti-a vestit bunăvoirea Sa, pentru că ai implinit voia Lui şi ca un om ai primit păcatele şi prin junghiere Te-ai gătit, după cum Tu Însuţi ai grăit: “Pentru aceasta Mă iubeşte Tatăl, pentru că Eu Îmi pun sufletul, ca iarăsi să-L primesc” şi, astfel, în această prealuminată zi, Tu, Doamne, ai pus începutul mântuirii noastre.

Pentru aceasta toate puterile cereşti se bucură si toată făptura se veseleşte, asteptând slobozire din stricăciune zicând: “A venit luminarea, s-a aratat harul si izbăvirea, lumea se luminează si oamenii se umplu de bucurie. Să se veselească acum cerul si pământul si toată lumea să se bucure, râurile să salte, izvoarele, lacurile, adâncurile si mările să dăntuiască, că prin Dumnezeiescul Botez astăzi s-a sfinţit firea lor. Să se bucure astăzi şi adunarea oamenilor, că firea lor capătă astăzi starea cea dintâi si toti să cânte cu bucurie: Este timpul Arătării lui Dumnezeu. Veniti cu mintea la Iordan să vedem privelişte mare: Hristos vine spre Botez, Hristos vine la Iordan, Hristos îngroapă în apă păcatele noastre, Hristos merge să caute oaia cea rătăcită şi o găseşte şi o duce în rai”.

Această taină Dumnezeiască păzind, iubitorule de oameni, Doamne, învredniceste-ne pe noi, cei ce însetăm după glasul Tău, să venim la Tine, Izvorul cel pururea dătător de viaţă, să scoatem apa harului Tău şi iertarea păcatelor şi să trăim în veacul de acum în curătie si feciorie, în dreptate si cucernicie, aşteptând nădejdea cea fericită si arătarea slavei Tale, a Marelui Dumnezeu şi Mântuitorului nostru, pentru că nu ne mântuieşti numai după faptele noastre, ci cu marea Ta milostivire si cu înnoirea Sfântului Tău Duh, în baia nasterii din nou, ca îndreptaţi cu harul Tău să fim moştenitori ai vieţii veşnice în împărătia Ta, unde ne învredniceste să slăvim, împreună cu toţi sfinţii, Preasfântul Tău Nume cu Părintele Tău fără de Început şi cu Preasfântul şi Bunul si de Viată Făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Ajunul Bobotezei. Credincioșii trebuie să țină post

Ajunul Bobotezei. În ajunul Bobotezei, credincioşii postesc şi se pregătesc într-un mod special pentru a întâmpina marele praznic. Aceştia primesc preotul cu "botezul" sau cu "Iordanul", care le binecuvântează locuinţele şi gospodăriile cu Aghiasmă Mare.

Boboteaza ocupă un loc special mai ales în viaţa credincioşilor de la sate, unde cu acest prilej sunt organizate o serie de datini şi obiceiuri ce au rolul de a da o aură aparte acestui praznic împărătesc.

În Ajunul Bobotezei se purifică oamenii şi gospodăriile, prin stropirea lor cu apă sfinţită, se desfăşoară practici de stimulare a rodului pământului (colindul cu Chiraleisa), dar sunt impuse şi interdicţii pentru a asigura bunăstarea şi sănătatea credincioşilor în noul an. Totodată, în ajun, fetele mari postesc ca să aibă bărbaţi buni şi cuminţi, iar femeile fac piftie ca să le fie tot anul faţa fragedă ca piftia.

Ajunul Bobotezei. La sfinţirea caselor şi creştinilor de către preot, fetele încearcă să fure fire de busuioc din găleata cu agheasmă, ca să le pună la cap şi să-şi viseze ursitul, în acelaşi scop, fetele, văduvele şi flăcăii tomnatici iau un fir de busuioc de la preot, îl leagă cu aţă, lână sau mătase roşie şi îl poartă cu ei pentru a fi ocrotiţi. Obiceiul specific acestei zile este colindatul cu Chiraleisa, în care grupuri de băieţi înconjurau casele, grajdurile şi anexele sătenilor sunând din clopoţei, tălăngi ori fiare vechi, rostind în cor versurile: "Chiraleisa,/ Spic de grâu / Până-n brâu, / Roade bune, / Mană-n grâne".

Ajunul Bobotezei. Busuioc sub pernă

Fiind şi ultima zi a ritualului de peţire a fetelor, Boboteaza reprezenta în conştiinţa populară apogeul practicilor referitoare la întâlnirea ursitului şi a dragostei adevărate, scrie crestinortodox.ro.

În această noapte, fetele recurgeau la numeroase practici mai mult sau mai puţin magice pentru a-şi ghici sau vedea alesul, precum: numărau parii de la gard, ghiceau în oglindă şi chiar în apă, puneau fire de busuioc sub pernă, scoteau diferite obiecte simbolice de sub farfurii ori scormoneau focul din vatră spunând: "Cum sar scânteile din jăratic, aşa să scânteie inima lui, şi nu inteţesc focul, ci inteţesc inima lui".

Ajunul Bobotezei. O superstiție veche spune că după ce pleacă preotul, copiii vor înconjura gospodăria cu o lumânare aprinsă pentru ca familia să fie ocrotită de necazuri în acest an. Superstiția mai spune și că această lumânare trebuie să fie păstrată în casă, pentru a fi reaprinsă în caz de pericole mari, scrie huff.ro.

Ajunul Bobotezei. Seara în care se deschid cerurile

De asemenea, în Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se spune că se deschid cerurile. În unele zone, copiii pleacă la colindat cu Chiraleisa, purtând clopoței și tălăngi, alături de vâsc, brad și busuioc la căciuli.

Ajunul Bobotezei. Ei le cântă gospodarilor hiraleisa/Spic de grâu/Până-n brâu/Oi lânoase/Vaci lăptoase/Secara/Cât scara/Spicul/Cât voinicul”.

Superstiţia spune că e bine să arunci boabe de porumb înaintea preotului când vine cu Iordanul ca să-ţi ouă găinile, iar când pleacă să mături după el ca să nu ai purici peste vara.

O altă tradiție spune să nu arunci gunoiul de Bobotează, ca să nu îți arunci norocul.

Ajunul Bobotezei. De altfel, sunt mai multe superstiții de Bobotează.

În această zi, există superstiţia că dacă fetele se duc la rău înainte de ivirea zorilor, se băgă în apă şi pun apa în cap de nouă ori, descântând: „Apa curgătoare/Fă-mă iubitoare/Tinerii să mă iubească/Bătrânii să mă cinstească”, vor avea noroc la peţitori.

Se mai crede că cei ce vor vedea un cal alb în această zi, vor fi plini de noroc tot anul. Dacă o fată nemăritată vede un cal alb de Bobotează, sigur se va căsători în acel an. 

Ce nu ai voie să faci până la Bobotează? E mare păcat!

Ajunul Bobotezei. Traditii si obiceiuri de Boboteaza

Boboteaza (Iordanul) - 6 ianuarie: la Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata acum are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.

Ajunul Bobotezei. Iordanitul femeilor: in satele din nordul tarii, pe vremuri, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau amenintandu-i cu aruncatul in apa. Tot acum, in unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.

Udatul Ionilor

Sfantul Ioan Botezatorul - 7 ianuarie: acest obicei, numit "Udatul Ionilor", are loc in Transilvania si Bucovina. In Bucovina, la portile tuturor care poarta acest nume se pune un brad impodobit, iar acesta da o petrecere cu lautari. In Transilvania cei care poarta acest nume sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau unde sunt botezati/ purificati.

In suita celor 12 sarbatori importante crestine se numara si Boboteaza (Botezul Domnului), tinuta in fiecare an, in ziua a sasea a lunii ianuarie. Sarbatoarea este menita sa reaminteasca cele petrecute la apa Iordanului, inainte ca Iisus sa paseasca in viata publica, la implinirea varstei de aproximativ 30 de ani. Intrucat in aceasta zi Iisus s-a prezentat pentru prima data in lume, sarbatoarea se mai numeste si Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului. Inca din sec. 3, poate si mai inainte, este semnalat inceputul acesteia. Cert este ca in "Constitutiile Apostolice" Boboteaza figura deja printre sarbatorile crestine, alaturi de Craciun si de Pasti.

In Iordan botezandu-Te Tu, Doamne...

Ajunul Bobotezei. Boboteaza mai este cunoscuta si sub numele de Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului, Descoperirea Cuvantului Intrupat

Ajunul Bobotezei. Tot ce trebuie să ştii despre Aghiasma Mare. Cum se păstrează şi ce semnificaţie are

Sarbatorita inca de la inceput in ziua de 6 ianuarie, multa vreme impreuna cu Craciunul (lucru ramas pana astazi in practica Bisericii otodoxe ruse, a Bisericii Armene si a celorlalte biserici necalcedoniene), Boboteaza mai este cunoscuta si sub numele de Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului, Descoperirea Cuvantului Intrupat.

Evenimentul Botezului este descris de catre toti evanghelistii. Matei ne relateaza ca Iisus a venit din Galileea la raul Iordan unde boteza Ioan Botezatorul, cerand sa fie si el botezat. Ioan i-a zis: "Eu am trebuinta sa fiu botezat de tine si tu vii la mine" (Matei 3, 14), iar la raspunsul lui Iisus ca asa se cuvine, a fost botezat in cele din urma de catre Ioan. Boboteaza (Botezul Domnului) este o manifestare a celor trei Persoane ale Treimii: Fiul se boteaza in Iordan de catre Ioan, Spiritul Sfant se coboara asupra lui Iisus in chip de porumbel, iar Tatal din cer Il declara ca fiind Fiul sau.

Ajunul Bobotezei. Boboteaza (6 Ianuarie) si cu Sf. Ioan (7 Ianuarie) aproape ca formeaza una si aceeasi sarbatoare. In ajun, preotul sfinteste casele cu apa care a fost sfintita in dimineata aceea dupa Liturghie. Oamenii tin post negru pana ce vine preotul si beau din aceasta apa sfintita. Preotul este precedat de copii imbracati in camasi albe, sunand din clopotei si deschizand calea preotului, strigand Kira Leisa, adica pronuntarea romaneasca a grecescului Kyrie Eleison (Doamne miluieste). Pe langa Troparul Bobotezei, copii canta colinde speciale care descriu minunea care a avut loc la Iordan (Botezul lui Iisus). In ziua aceasta, in afara de preot, nimeni nu se duce colindand din casa in casa.

In ziua de Boboteaza, dupa liturghie, preotul impreuna cu enoriasii fac o procesiune spre un lac, rau sau vreun izvor, pentru slujba Sfintirii Apelor. Cand Troparul Bobotezei incepe, vanatorii si padurarii satului impusca peste ape ca sa alunge duhurile necurate. Astazi, acest obicei a pastrat doar semnificatia festiva a unui foc de artificii, fiind lipsit de simbolism. Daca este frig, se pregateste o cruce de ghiata, pentru a marca locul slujbei si la sfarsit preotul arunca in apa o cruce de lemn, iar feciorii satului se arunca sa o scoata, chiar daca este ger. Se crede ca in ziua aceasta toate apele pamantului sunt sfintite; de aceea femeile nu spala rufe pentru urmatoarele opt zile pana la sfarsitul praznicului.

 

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?