Aerul toxic din Bucureşti. Ce face Primăria Capitalei pentru a reduce poluarea

 
Gabriela Firea
Gabriela Firea

România este trimisă în judecată de Comisia Europeană "pentru aerul poluat din Bucureşti" şi bucureştenii ar putea plăti amenzi uriaşe pentru că respiră acest aer toxic.



Procesul în care România este data în judecată pentru că nu a luat măsuri că bucureștenii să nu mai respire un aer toxic a început oficial, luni, când Ministerul Mediului a primit de la Curtea de Justiție a UE o documentație stufoasă de câteva sute de pagini cu motivele pentru care am ajuns în această situație.

În cazul unei condamnări, România va plăti între 100.000 și 400.000 de euro pentru fiecare zi în care nu rezolvă problema, având în vedere că este vorba de sănătatea cetățenilor. Însă banii vor fi plătiți, practic, tot de victime, adică din bugetul Capitalei, scrie ziare.com.

Ce soluţii are Primăria Capitalei pentru reducerea poluării

După anunţul potrivit căruia România este trimisă de Comisia Europeană la Curtea de Justiţie a UE "pentru aerul poluat din Bucureşti", Primăria Capitalei a venit cu o serie de precizări, prin care primarul general aruncă vina pe edilii anteriori.

Situaţia în care se afla municipiul Bucureşti ca urmare a derulării procedurii de infringement deschisă de către Comisia europeană împotriva României privind calitatea aerului, a fost generată de nerespectarea condiţiilor de calitate a aerului impuse de legislaţia europeană într-o perioadă anterioară actualului mandat., se spune în comunicatul de presă remis marţi.

Astfel, în Capitală, începând cu anul 2007 s-au înregistrat în mod constant depăşiri ale valorilor concentraţiilor medii zilnice şi anuale pentru pulberi în suspensie PM10, ceea ce înseamnă că sancţiunea ce poate fi aplicată României de către Curtea de Justiţie Europeană cuprinde perioadă anterioară actualului mandat. (7 ani de neconformare respectiv intervalul 2007-2014.)

Până în anul 2015 s-a derulat Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului ale cărui măsuri nu au condus în mod eficient la reducerea poluării din Capitală, înregistrându-se în continuare depăşiri pentru concentraţiile de PM10.

"Conştienţi de gravitatea acestei situaţii, cu efecte directe asupra sănătăţii populaţiei, odată cu preluarea mandatului au fost concentrate eforturile pentru identificarea acelor măsuri care să acţioneze în mod real asupra calităţii aerului, ţinând cont în primul rând de dinamică traficului urban şi de dezvoltarea economică şi urbanistica a Bucureştiului", se spune în comunicatul PMB.

Pentru a remedia această situaţie, pentru prima dată în Bucureşti, specialiştii Primăriei Capitalei au elaborat Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) - primul document strategic care cuprinde soluţii reale pentru combaterea poluării în Capitală.
PICA însumează de fapt efortul comun al tuturor celor ce răspund de traficului urban, de creşterea eficienţei energetice, eliminarea surselor de poluare generate de activităţile de construcţii precum şi de îmbunătăţirea calităţii spaţiilor verzi din Capitală.

Aşa cum s-a mai comunicat public, PICA propune măsuri pentru următorii cinci ani, în vederea încadrării/ menţinerii concentraţiei poluanţilor atmosferici în valorile limită/ţintă, prevăzute de legea 104/ 2011 şi conformarea cu cerinţele Uniunii Europene.

Pentru îmbunătăţirea calităţii aerului în Bucureşti actuala administraţie a Primăriei Capitalei spune că a luat mai multe măsuri:

- Modernizarea transportului public

- Încurajarea mijloacelor de transport alternativ

- Recuperarea spaţiilor verzi (ex: s-au alocat fondurile bugetare necesare recuperării parcului Verdi)

- Controale care vizează disciplina în construcţii, eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri, igienizarea terenurilor virane etc. (până în luna septembrie 2018, Poliţia Locală a efectuat peste 500 de controale pe şantiere şi au aplicat 391 de sancţiuni în valoare totală de peste 720.000 de lei)

Edilul general arată că "nu putem vorbi de o îmbunătăţire reală a traficului bucureştean, cu efecte imediate asupra calităţii aerului, fără contribuţia Ministerului Transporturilor" - privind demararea şi finalizarea rutelor ocolitoare ale capitalei, respectiv Centura Bucureştiului şi Autostrada de Sud, darea în folosinţă a Magistralei 5 de metrou, ruta Valea Ialomiţei - Eroilor 2 precum şi demararea şi finalizarea Magistralei 6, ruta 1 Mai - Otopeni.

Referitor la spaţiul verde public din Capitală, Primăria generală spune că acesta este gestionat şi de cele 6 Sectoare ale Capitalei, iar modalitatea prin care se poate acţiona asupra calităţii aerului este aceea de a conservă, ameliora şi extinde spaţiile verzi, acţiuni ce intră în responsabilitatea tuturor administratorilor domeniului public al Municipiului Bucureşti.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?