„Ziua Naţională a României din acest an are o semnificaţie specială şi o încărcătură emoţională deosebită. Românii comemorează un secol de la finalul „Marelui Război“, care a secerat milioane de vieţi şi a produs pierderi şi suferinţe greu de evaluat, pe de o parte, dar şi celebrează încheierea procesului de formare a României moderne ca stat naţional unitar, pe de altă parte," se spune în mesajul Academiei.
"Sărbătoarea Marii Uniri este un bun prilej de rememorare a grandorii acelei generaţii de oameni de stat şi de intelectuali care au condus naţiunea spre unirea tuturor românilor şi care au manifestat o admirabilă coeziune, pentru binele public. În acelaşi timp, secolul trecut de atunci, plin de învăţăminte, ne obligă să reflectăm asupra prezentului şi viitorului.
Academia Română, care a reuşit să realizeze, din punct de vedere instituţional, coagularea elitei culturale din toate provinciile istorice româneşti încă din 1866, cu peste o jumătate de veac înainte de Marea Unire, şi care, în consecinţă, a dobândit vocaţia de făuritor şi păstrător al unităţii acestui popor, îndeamnă, în aceste momente solemne, toţi factorii de răspundere din România să-şi asume misiunea care le-a fost încredinţată de români şi să pună în prim plan buna gestionare a edificiului naţional, creat cu atâtea sacrificii.
România desăvârşită la 1918, confirmată în plan internaţional în 1919-1920 şi reconfirmată – cu regretabile modificări teritoriale şi în condiţii istorice foarte dificile pentru întreg spaţiul Europei Central-Răsăritene – la Conferinţa de pace de la Paris din 1946-1947, nu este un dat imuabil, ci este o realitate geopolitică şi spirituală care trebuie permanent administrată, primenită, protejată, organizată şi condusă cu responsabilitate, profesionalism şi demnitate, spre a putea participa activ la dialogul dintre state.
Preluarea de către România, la 1 ianuarie 2019, a preşedinţiei Consiliului European plasează ţara noastră în fruntea protagoniştilor Uniunii Europene şi presupune un efort naţional fără precedent în cadrul Uniunii Europene pentru următoarele şase luni. În acest context, admirabila unitate a românilor înregistrată de istorie la finele „Marelui Război“ trebuie să fie mai mult decât o rememorare şi o celebrare, trebuie să devină un exemplu şi un reper pentru noi, contemporanii, deveniţi legatarii personalităţilor de la 1918, care şi-au împlinit cu onoare datoria lor istorică. „Datoria vieţii noastre“ (Vasile Pârvan) ne obligă la acţiune conştientă şi coordonată pentru revigorarea României şi pentru pregătirea sa întru afirmare şi dezvoltare în secolul al XXI-lea.
Invităm toate instituţiile statului la un dialog lucid, profund şi sincer, cu scopul bunei funcţionări a societăţii româneşti, dialog necesar şi obligatoriu pentru toate aceste organisme delegate de naţiunea română să-i conducă destinele spre viitor, şi la înţelepciune, prin transmiterea către români a unui mesaj de încredere, putere şi curaj pentru redobândirea demnităţii naţionale”.
