Abandonul universitar
De la ce specializări renunță cei mai mulți studenți?
Te afli la finalul liceului, urmează să susții examenul „maturității”, și se presupune că deja ai în minte un drum clar definit pentru viitorul tău și al carierei tale. Dacă totuși nu te afli printre norocoșii care și-au găsit vocația și știu sigur ce facultate vor urma, și te gândești să faci câteva căutări pe internet pentru a afla cât mai multe informații înainte de a lua o decizie, vei găsi o mulțime de materiale de tipul „Cele mai bune facultăți pe care să le urmezi”, „De la ce facultăți provin studenții cu cele mai mari șanse de angajare” etc. Niciun articol, însă, nu prezintă și cealaltă parte a realității, cea în care rata abandonului universitar este în creștere în România, și există și specializări aflate la polul opus celor considerate cele mai de succes, și anume cele de la care se retrag cei mai mulți studenți. Motivele pentru care aceștia se retrag sunt variate, iar popularizarea acestora în rândul viitorilor studenți i-ar putea ajuta în luarea unei decizii.
Deși majoritatea ar crede că specializarea care înregistrează cel mai mare număr de retrageri de la studii este Informatica, datorită opțiunilor multiple de angajare, care sunt puse la dispoziția studenților încă din primul an, fiind tentați să rămână la job și să acumuleze experiență în schimbul studiilor, datele ne arată exact contrariul, procentul studenților care abandonează această specializare fiind sub 5%. Chiar și așa, înregistrând un număr mic de retrageri în comparație cu alte specializări și cu numărul de locuri pentru această specializare, nici un sfert dintre cei ce ajung în anul 3 nu se înscriu pentru a-și susține licența, cel puțin nu imediat după terminarea celor trei ani de studiu.
Din datele furnizate de către Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea Tehnică Cluj-Napoca reiese că specializările unde renunță un număr tot mai mare de studenți sunt Limba și literatura română, Drept, Limba și Literatura engleză și Inginerie Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației.
Din datele oficiale ale UBB, prima specializare ca număr al retragerilor, raportat la numărul studenților admiși este Limba și literatura română, rata de abandon fiind de 3 ori mai mare în cazul studenților înscriși în anul 2017 (30% s-au retras încă din primul an) față de cei din promoția 2014-2017 (doar 10% s-au retras în primul an). Cifrele se datorează în mare parte volumului de studiu, studenții din cadrul Facultății de Litere afirmând adesea că le este greu să țină pasul, mai ales dacă nu au nici motivația necesară. Printre motive se numără și diferențele apărute între așteptările pe care le au studenții de la această specializare și ceea ce implică ea de fapt.
Nici în cazul specializării Limba și Literatura Engleză lucrurile nu stau cu mult mai bine, în anul universitar 2017-2018 renunțând mai mult de un sfert (28,8%) din studenții înscriși în primul an.
Tot printre primele facultăți aflate pe lista cu cele mai multe retrageri se află și Facultatea de Drept, acest loc în clasament fiind cauzat și de numărul mare de locuri disponibile la licență. Procentual, numărul studenților care se retrag în primul an s-a dublat aproape în ultimii ani, 10% din cei înscriși în anul 2017 retrăgându-se. O studentă care a urmat un an această facultate, renunțând ulterior pentru a se reprofila, ne împărtășește părerea ei despre aceasta:
”Am fost forțată să renunț deoarece munca mea nu era apreciată: învățam zilnic, citeam zilnic, dar rezultatele nu veneau. După părerea mea, mulți dintre profesori nu prea își dădeau interesul, nu veneau la cursuri, vorbeau de multe ori destul de urât cu noi, se amânau cursurile, făceam și câte 8 ore de cursuri pe zi. Am învățat toată vara la bibliotecă, de la 10 dimineața până la 6 după-masa și nu am reușit să-mi iau nici măcar o restanță dintre cele 5 pe care le-am avut. Am ajuns să fiu în depresie, în vară am cerut ajutorul unui psiholog, dar tot a fost în zadar, din păcate”.
Cu toate că a întâmpinat multe dificultăți în primul an la Drept, ea a ales să urmeze aceeași specializare, dar la o altă facultate, deoarece nu voia să renunțe la o posibilă carieră în domeniul juridic: „Noua facultate e mult mai prietenoasă. Profesorii sunt mai buni, cursurile se țin mereu, nu vin înlocuitori la fel ca la cealaltă sau nu se fac mai multe ore pentru a recupera. Seminaristul de civil organizează ora asemenea unui proces, cu judecători, avocați, grefieri. Suntem mai puțini, așa că asimilăm mai mult. Ne bazăm mult mai mult pe materiile importante (cum ar fi civil, constituțional), dincolo era o nebunie, trebuia să le faci pe toate, cei mai multi restanțieri erau la materia de drept roman, care după părerea mea nu e importantă, deoarece nu e de actualitate.”.
Acesta, însă, este un caz particular, adesea studenții invocând faptul că pur și simplu au realizat că nu li se potrivește specializarea aleasă: „Am realizat la un moment dat că nu era ceva ce mă vedeam făcând pe viitor, și, fiind la taxă, nu mi-am dorit ca părinții mei să depună efortul financiar de a mă ține la facultate, când de fapt, nu asta îmi doream. Vreau acum să studiez psihologia.”, ne-a povestit un fost student la Drept. Ținând cont că nu este singurul aflat în această situație, surprindem astfel nevoia tot mai mare a studenților de a beneficia de consiliere profesională și de a avea acces la mai multe informații înainte de a se înscrie la o facultate, tocmai pentru a evita situațiile de mai sus.
Deși în acte numărul celor retrași nu este atât de alarmant, în realitate situația pare a fi mult mai gravă: „Dacă nu mă înșel, din câte îmi amintesc, din 653 au rămas doar 180 și ceva după primul an”, ne povestește un fost student la Drept, confirmând încă o dată nevoia evidentă a viitorilor studenți de a beneficia de consiliere profesională și a se informa mai bine înainte de a decide ce facultate să urmeze, pentru a fi siguri că aleg cea mai bună variantă pentru ei.
Analizând cifrele de mai sus, realizăm că, deși toate aceste specializări se bucură de un anumit renume, studenții care aleg să le urmeze nu vor avea parte de succes garantat, în cazul în care nu sunt deloc compatibili cu domeniul respectiv. În momentul alegerii unei facultăți, aceștia ar trebui să țină cont de o multitudine de factori personali, pasiunea, vocația și dorința de a realiza ceva în domeniu fiind cele care ar trebui să determine decizia lor, și nu faptul că „Este o facultate bună” sau „Îți asigură un viitor bun”. Implementarea unor programe de consiliere profesională și orientare în carieră mult mai bine structurate și accesibile tuturor ar putea diminua semnificativ rata abandonului universitar. Însă pentru ca acest lucru să fie realizabil, este nevoie de implicare atât din partea părinților, profesorilor, cât și a viitorilor studenți, aceștia din urmă având nevoie de încurajări spre a-și urma pasiunile, și nu de sfaturi spre a urma pasiunile altora, sau a face o alegere „de viitor”/„mai bună/corectă”.
Abandonul universitar din perspectiva specialiștilor
Abandonul universitar este un fenomen tot mai des întâlnit în rândul tinerilor din România, motivele fiind diverse. Decizia de a urma studiile superioare nu implică doar calitatea cursurilor facultății, ci de obicei implică și mutarea într-un alt oraș sau țară, acest lucru având de asemenea un impact mare asupra studenților, fie el pozitiv sau negativ, contribuind la îngreunarea procesului decizional.
În cazul studenților care apelează la un program de orientare în carieră sau de consiliere profesională, motivele apărute cel mai frecvent sunt legate de schimbările pe care studenții doresc să le facă, sau de nesiguranțele care apar pe parcursul anilor de studiu.
„Vin studenți cu indecizii de carieră, cu reorientări profesionale în anul final sau cu dileme de abandon universitar în al II-lea an. În cazul abandonului, simt că nu se potrivesc și că ar fi mai bine să-și găsească o altă opțiune profesională. Consilierea în acest caz vizează testarea la nivel de personalitate și de interese de carieră și interpretarea datelor cu scopul de a descoperi varianta profesională optimă pentru fiecare dintre ei.” ne relatează Claudia Chiorean, profesor doctor în cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din Cluj-Napoca, cu experiență în psihologie și consiliere profesională, raportându-se la studenții care au apelat la ea pe parcursul anilor.
Mulți dintre studenții care ajung să plece de la o specializare dau vina și pe informarea superficială și lipsa de interes venită din partea profesorilor și a psihologilor şcolari, care ar fi trebuit să îi susțină și consilieze în procesul decizional. Ei consideră că ar fi fost benefic să fie mai informați profesorii sau cadrele didactice și să încerce să îi ghideze în alegerea unei viitoare cariere, în funcție de aptitudinile fiecăruia.
„De cele mai multe ori, nu au beneficiat în liceu de informarea de care aveau nevoie. Și nu neapărat din vina profesorilor de acolo. În licee un psiholog activează la un număr de 800 de elevi. Acesta este cadrul legal. În acest context, cu greu reușește cineva să acopere nevoile de consiliere ale absolvenților de clasa a XII-a sau de clasa a XI-a, cum ar fi normal. Vin și studenți care au parcurs o etapă de evaluare profesională. Cu acei studenți se lucrează la nivelul dificultăților întâmpinate punctual.” ne mărturisește Claudia Chiorean.
În faza inițială, studentul trece prin stări de disconfort psihic și confuzie, fiind pus din nou în fața luării unei decizii. Demersul de reorientare profesională ar putea fi finalizat cu succes, însă doar dacă studentul se informează cu atenție de această dată, și ia o decizie documentată. În caz contrar, sunt șanse foarte mari ca studentul să repete experiența inițială, începând o nouă specializare fără a putea însă să o ducă la bun sfârșit, în final imaginea și stima sa de sine fiind cele care au cel mai mult de suferit. Totul depinde însă de motivele pentru care studentul decide să abandoneze mediul universitar sau specializarea respectivă. Sunt diferențe mari la nivel psihologic între abandonarea pentru că nu se descurcă și nu ține pasul și abandonarea pentru că a conștientizat că nu este ceea ce dorea sau a găsit o variantă mai potrivită.
Un alt fenomen des întâlnit în mediul universitar este alegerea unei specializări „temporare”, pentru un semestru, sau chiar un an, fiind în multe cazuri doar un pretext pentru a pleca de acasă, sau calea de mijloc pentru a nu „pierde un an”, expresie folosită frecvent de către părinți.
„Sub presiunile părinților, a prietenilor, a colegilor (de a fi student ca toată generația lui), din dorința de a nu-și leza propria stimă de sine, studentul care nu a intrat la facultatea dorită, alege, ca o formă de compromis, o altă facultate.”, ne explică Claudia Chiorean.
Alegerea acestei specializări „temporare” poate decurge în două feluri: „Într-o primă situație, studentul descoperă la facultate că îi place și că i se potrivește mai bine decât ceea ce dorea el să facă. Acest caz este unul salutar pentru că salvează un an din viață atât la nivel de orientare profesională, cât și financiar.”, ne spune Claudia Chiorean, după ani de experiență în consiliere profesională în cadrul UBB. Așa a fost și în cazul Irinei, studentă la FSEGA, care până în vara admiterilor era convinsă că va deveni medic, fiind și singura variantă pe care o luase în calcul. „«CLAR medic voi deveni» a fost mereu o propoziție foarte bine întipărită în mintea mea. De aici și susținerea din partea familiei, multe ore investite de-a lungul liceului, dar totodată și presiunea enormă, sacrificii multe… Dar pentru ceva ce nu urma să se întâmple. Examenul de admitere nu a fost cu succes, așa că planul de bătaie era următorul: merg un semestru la FSEGA, în paralel mă pregătesc în continuare pentru admiterea la medicină, iar semestrul 2 stau acasă ca să fiu sigură că nu sunt distrasă de la învățat. Dar acel „un semestru” a devenit două semestre, trei… așa că acum termin anul 2 la FSEGA. Și nu a fost o decizie bazată pe delăsare, frică, comoditate. A fost o decizie bazată pe lucruri noi și neașteptate pe care le-am descoperit despre mine în momentul în care mi-am dat voie să îmi spun «e ok să alegi altceva, îți e permis». Și sunt cât se poate de fericită de decizia luată” ne povestește ea.
Cea de-a doua variantă, însă, este ca studentul să fie atât de concentrat pe specializarea aleasă inițial încât să nu reușească să se deschidă și alternativelor, singurul său gând fiind de a trece prin anul respectiv pentru a aplica din nou la prima sa opțiune.
Cu toate că abandonul universitar începe să devină un subiect intens dezbătut și care se vrea a fi soluționat, de prea puține ori sunt luate în calcul efectele psihologice pe care acest fenomen le are de fapt asupra celor care îl trăiesc, și stările prin care trece un student care ia decizia de a se lăsa de facultate.
Nici părinții nu contribuie la a face acest proces unul mai ușor de depășit și mai plăcut, de multe ori chiar agravând situația sau dramatizând-o, fără să realizeze ce efecte poate avea lipsa lor de susținere asupra propriilor copii. „Din păcate, din experiența consilierii cu studenții, părinții nu joacă întotdeauna rolul pozitiv pe care și l-ar dori. Experiența de viață și dorința ca proprii copii să aibă succes absolut, să nu întâmpine dificultățile de care s-au lovit ei, să nu fie supuși la un efort prea mare în meserie, dezvoltă la părinți o persistență în opinii pe care proprii copii și le însușesc în mod forțat, submisiv.” este explicația dată de Claudia Chiorean, din punct de vedere psihologic.
Luând în considerare amploarea abandonului universitar din ultimii ani, acesta poate fi considerat chiar un fenomen social, după cum confirmă și Claudia Chiorean. În plus, având în vedere schimbările continue ce au loc în jurul nostru, este posibil ca acest fenomen să continue să fie alimentat atât de către apariția unor noi profesii și minimizarea importanței altora, cât și de diferențele care apar între generații.
„Astăzi legile educaționale sunt într-o continuă metamorfoză. La fel ca și societatea noastră informațională. Profesiile viitorului nu vor mai fi predefinite pentru toată viața. Conceptul de bază pe care și facultățile ar trebui să-l promoveze va fi cel de adaptabilitate la mediul profesional actual.”, ne spune Claudia Chiorean, cu privire la schimbările ce au loc mereu în mediul academic și profesional.
Abandonul universitar – o perspectivă internă
Studiile arată că doar 64% dintre studenți ajung să termine facultatea, restul de 36% alegând fie să se angajeze, fie să se reprofileze, ajungând să fie mulțumiți abia la a doua sau a treia specializare aleasă. Motivele pentru care aceștia renunță sunt diverse: grad de dificultate ridicat, nu li se potrivește, motive financiare, încep să lucreze și ajung să nu mai aibă timp. Unul dintre cele mai întâlnite este acela că nu le place ceea ce studiază sau că își dau seama că nu li se potrivește acel domeniu.
Andreea, studentă în anul II la Informatică Economică, în cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, povestește că a ales această specializare după ce a încercat și alte două specializări care a crezut ea că i se vor potrivi: “Inițial am vrut la Informatică Economică la FSEGA la zi... Și nu am intrat numai la Marketing pentru că nu aveam medie. Am continuat pentru că intrasem la buget și am zis să încerc, dar am mers doar un semestru.. Anul următor am dat de Media Digitală și m-am înscris, dar am încercat din nou și la Informatică Economică, dar la ID. Am intrat la ambele. Ulterior am ales Informatica Economică, pentru că se axează mai mult pe cod și îmi place mai mult”.
Mulți studenți ajung să își schimbe specializarea după un an sau doi deoarece își dau seama că nu este ceea ce își doresc sau pur și simplu simt că ceea ce învață în facultate nu îi ajută. E dificil să investești timp și să te implici în ceva ce îți displace, sau în care nu vezi o continuitate.
“La un moment dat am vrut să merg cu ambele până la capăt, dar îmi era destul de greu să mă concentrez pe materiile care îmi plăceau... Și oarecum mă gândeam că dacă tot am plătit până acum să nu renunț, dar după ce am văzut ca iau note bune la FSEGA am renunțat definitiv la Media Digitală de la FSPAC. Am zis că mai bine rămân cu FSEGA și mă concentrez pe ea și pe ceea ce îmi place mai mult” ne mărturisește Andreea.
Dificultățile apar, însă, încă de la momentul înscrierii, când proaspeții absolvenți de liceu sunt puși în fața unei decizii importante, de multe ori fără să aibă sprijinul și informațiile necesare. “Cred că problema este la facultăți că nu prea își expun într-un mod concis ceea ce predau”, spune Andreea. Deși majoritatea facultăților au afișate pe site materiile studiate în fiecare an, această informație poate fi vagă sau insuficientă pentru elevii care nu sunt încă obișnuiți cu sistemul universitar, pentru aceștia fiind important să știe și ce implică materiile respective, altfel existând riscul să se lase purtați de val de denumiri sofisticate, fiindu-le ridicate așteptările, ca mai apoi să fie dezamăgiți, sau din contră, tot acest proces să fie pentru ei „un haos mare când nu știi la ce să te aștepți”, așa cum l-a descris Andreea.
În multe cazuri, și părinții joacă un rol important în alegerea viitoarei cariere, dar presiunea pusă de ei asupra copiilor nu are mereu rezultate benefice. Expresiile precum „Aș fi vrut să fac facultatea X, dar ai mei m-au sfătuit altfel” sau „Facultatea îți asigură un viitor mai bun” sunt des întâlnite, și la fel de des invocate atunci când studenții se hotărăsc să renunțe la facultate, dovedindu-se că înscrierea la aceasta nu a fost niciodată inițiativa lor. “Am ales ambele specializări la insistențele mamei și sincer probabil dacă nu ar fi fost atâta presiune din partea ei, aș fi renunțat după primul semestru la FSPAC.”, ne-a mărturisit Andreea.
Acum, aflată la a treia specializare, Andreea poate spune în sfârșit că îi place ce studiază, și își dorește să continue în domeniu. Totuși, gândindu-se la drumul parcurs până aici, își dă seama că tot procesul ar fi fost mai simplu dacă nu exista presiune și din partea părinților și ar fi alocat mai mult timp analizării variantelor pe care le are și ar fi luat o decizie documentată de la început. „Tind să cred că nu sunt singura care este împinsă de părinți să facă o facultate și probabil dacă nu era așa aș fi rămas acasă un an să studiez variantele și nu aș fi trecut prin atâtea specializări”.
În final, deciziile viitorilor studenți ar trebui să fie bazate pe ceea ce le place și își doresc să facă, dar dacă asupra lor sunt constant exercitate presiuni, devin reticenți și tind să-și neglijeze propriile dorințe. Andreea, trecând deja prin mai multe specializări, a ajuns la concluzia că cel mai bine este ca proaspeții absolvenți de liceu să aloce timp pentru a se putea cunoaște pe ei înșiși, și a descoperi care domeniu li s-ar potrivi cel mai bine, reușind, odată ce au decis, să se dedice domeniului respectiv și să dea randament maxim în ceea ce le place. “Sfatul meu celor care nu sunt hotărâți la ce facultate să dea și părinții lor insistă este să aștepte cât este nevoie, timp este destul și mai bine să fii sigur decât să te înhami la minim 3 ani de studiu”.
Cursurile de formare profesională - o alternativă a studiilor superioare
Printre motivele invocate de studenți atunci când hotărăsc să renunțe la facultate se numără și faptul că și-au găsit deja un job care le ocupă mare parte din timp și consideră că au mult mai multe de câștigat din acesta decât din continuarea studiilor, fiindu-le oferită atât formare la locul de muncă, cât și suport și mentorat în domeniu.
Olimpiu a renunțat recent la facultatea la care era înscris pentru că și-a găsit un job: „În domeniul meu am realizat că e foarte important la început să fii văzut ca 'un student' în domeniu, pentru ca lumea să te cheme la interviuri. Am început facultatea pentru a-mi deschide oportunități către job-uri. Odată ce am găsit un job, am realizat și mai mult că facultatea nu o să mă ajute prea mult în cadrul job-ului pe care mi-l doream și am considerat că experiența pe care o câștig în cadrul locului de muncă depășește ce ar putea face o diplomă pentru mine, așa că am ales să mă angajez și să învăț de la oameni care lucrează cu tehnologii noi, apărute în secolul acesta".
Studenții renunță la facultate și pentru că sunt descurajați când observă că șansele proaspeților absolvenți de a lucra în domeniul lor sunt în realitate mult mai mici decât s-ar fi așteptat, ajungând să se reprofileze imediat după absolvire.
"Am absolvit la FSEGA (Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor). Acolo am învățat să înțeleg business-ul unui proiect mai repede. De exemplu, la facultate am învățat să înțeleg proiectele în domeniul financiar sau bancar. Dar tehnic, aceasta nu m-a ajutat în cadrul jobului pe care îl am acum. Ca să-mi fie mai ușor să-mi schimb domeniul, am făcut un curs practic, și anume Testare manuală la Școala Informală de IT. Acolo am învățat să testez aplicații deja existente pe piață și să văd practic cum se desfășoară o zi normală de muncă într-o echipă unde se dezvoltă și se testează soft-uri”, ne povestește Ana, angajată la o firmă de IT din Cluj-Napoca, despre experiența ei.
În cazul în care facultatea pe care au ales-o inițial nu a fost potrivită pentru ei, dar nici o altă facultate nu pare să le stârnească interesul, acești studenți ar trebui să țină cont și de existența programelor de reconversie profesională, în cadrul cărora se desfășoară multiple cursuri acreditate în diverse domenii.
„Din punctul meu de vedere, recomand să urmezi o facultate dacă ești absolvent de liceu. Te ajută să-ți formezi gândirea logică și să fii informat, însă de foarte multe ori nu te pregătește pentru piața muncii. În facultate acumulezi multe cunoștințe teoretice care, din păcate, nu se aplică în cadrul firmelor. Facultatea, zic eu, te ajută să fii în primul rând încadrat la studii superioare și nu medii: salariul este mai mare, și în IT se acordă inclusiv scutirea de impozit. În schimb, un tânăr care a trecut prin mai multe locuri de muncă și ajunge în punctul reprofilării, mai bine face niște cursuri și își caută un nou loc de muncă pe baza cursurilor. Așa economisește timp, deși un curs costă mai mult decât un an de facultate (aproximativ 1000 euro). Depinde mult, zic eu, în ce perioadă a vieții te afli și cât timp ai la dispoziție să investești în facultate sau cursuri”, îi sfătuiește Ana pe cei nehotărâți în privința planurilor lor de viitor.
În funcție de compania care organizează aceste cursuri, domeniile acoperite și prețurile lor variază, fiecare dintre acestea având cerințe diferite în privința nivelului de studiu al cursanților. Numai în Cluj-Napoca există peste 10 firme care organizează astfel de cursuri, unele fiind chiar gratuite.
„În ultima perioadă s-a observat o creștere a interesului pentru programele de formare profesională, atât din partea șomerilor/persoanelor aflate în căutare de loc de muncă care beneficiază de cursuri gratuite, cât și din partea persoanelor care urmează aceste programe cu plată.”, povestește Adriana Filip, director al Centrului Regional de Formare Profesională a Adulților Cluj, continuând apoi cu date statistice care să confirme afirmațiile făcute anterior: „În perioada septembrie 2003 – decembrie 2018 au beneficiat de serviciile oferite de către CRFPA Cluj un număr de peste 30.000 persoane, acest fapt dovedind experiența, importanța și semnificația instituției noastre pe piața formării profesionale din regiune".
Ținând cont de succesul de care se bucură domeniul IT, au fost lansate pe piață și programe care oferă exclusiv cursuri de formare în acest domeniu, fiind disponibile pe mai multe nivele de dificultate și specializate pe sub-domenii, în funcție de limbajele de programare și programele utilizate. „Consider că un curs de formare profesională ar fi mult mai util pentru majoritatea oamenilor deoarece prea puțini care fac o facultate ajung să lucreze mai apoi în domeniu.”, mărturisește un student care este interesat să urmeze unul dintre aceste cursuri, după ce a ajuns la concluzia că l-ar avantaja mai mult atunci când va fi în căutarea unui job.
Oportunitățile pentru a urma aceste cursuri sunt multiple, și variate din punct de vedere al domeniilor și prețurilor, așadar oricine ar putea în orice moment al carierei sale să ia în considerare și înscrierea la un astfel de curs. Scopul lor nu trebuie să fie neapărat reconversia profesională, existând variante și pentru cei care își doresc să progreseze în domeniul în care activează deja, și să fie certificați să lucreze cu tehnologii și metode nou apărute.
Georgescu Maria-Raluca
Iuga Oana-Mihaela
Media Digitală, anul 2
.
