Caligrafia nu se mai predă în şcoli de aproape 10 ani, iar calculatorul a alungat vechile unelte de scris în sertare prăfuite. „Ana are mere”. Prima propoziţie pe care am exersat-o la şcoală pe caietele „tip I”. Pagini de liniuţe, bastonaşe, cârlige. Degete pătate de cerneală şi coşmarul „purceluşilor” care nu dispăreau nici raşi cu lama de pe caietul „de curat”. Învăţătoarea care ne urechea mereu că scriem „cu picioarele”.
Aşa se derulau primele întâlniri cu scrisul ale şcolarilor cu mulţi ani în urmă. Zece primeau doar lucrările cu litere şi „legături” perfect pictate. În şcoala românească, la fel ca peste tot în lume, nu se mai predă de ani buni caligrafie. „Materia scrisului frumos” a fost înlocuită cu Abecedare multimedia.
