Am început al 20-lea an de la revoluţie cu o uriaşă comemorare a lui Ceauşescu şi cu impresia unora că Băsescu îi calcă tot mai apăsat pe urme.
Ceauşescu? Era un om modest! Ea? Nu se îmbrăca decât de la casele de modă din ţară. N-avea poşete Vuitton! El? A fost un mare conducător! Peste încă 20 de ani, toţi românii îi vor recunoaşte meritele! Băsescu? Un dictator sub acoperire! O fi criza deprimantă, dar să o înfrunţi zile de-a rândul cu spatele, fiindcă eşti ocupat să-i scrutezi posterioritatea lui Ceauşescu, e şi grotesc, şi de rău augur. Tot de rău augur e să te războieşti azi cu profeţiile răposatului Brucan, ca şi cum ăsta ar fi subiectul zilei.
