42 de ani de la cel mai devastator cutremur din istoria României moderne

 
Cutremurul din 1977, povestea unui supraviețuitor
Cutremurul din 1977, povestea unui supraviețuitor
FOTO: Realitatea TV

Cutremurul din 1977. A fost nevoie de numai 55 de secunde pentru ca Micul Paris să devină Oraşul Morţii. Pe 4 martie se împlinesc 42 de ani de la cel mai puternic cutremur din istoria modernă a României, de 7,2 pe Richter. Peste 1.500 de oameni au murit atunci. Îngrijorător este că anii au în anii care au trecut de atunci nu am reușit să ne pregătim pentru un alt cutremur violent.



Cutremurul din 1977. La 42 de ani de la tragedie, vedeţi în materialul următor povestea singurilor supravieţuitori dintr-un bloc făcut una cu pământul. Un reportaj Realitatea TV realizat în urmă cu doi ani.

4 martie 1977, ora 21 şi 22 de minute. Capitala şi alte şapte judeţe din România au fost zguduite de cel mai puternic seism din istoria modernă a ţării. Autorităţile comuniste au fost luate prin suprindere şi copleşite de proporţia dezastrului. Aveau în faţă morţi, răniţi grav şi sute de clădiri prăbuşite. 30 de imobile, majoritatea construite înainte de 1940, au fost puse la pământ.

Peste 1.500 de oameni au murit, dintre care 1.400 doar în Bucureşti. Alte 11 mii de persoane au fost rănite. Câteva mii au rămas pe drumuri. Printre personalităţile care şi-au pierdut viaţa atunci s-au numărat actorul Toma Caragiu, cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea sau regizorul Alexandru Bocăneţ.

Cu toate că situţia era extremă, televiziunea şi radioul de stat nu au difuzat nimic despre tragedie. Motivul: tovarăşul Nicolae Ceauşescu nu era în România, ci se afla într-o vizită oficială în Nigeria.

Delegaţia română s-a întors în ţară abia în cursul nopţii de după cutremur. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceauşescu, uneori însoţit de soţia sa Elena, a făcut vizite în Bucureşti pentru a evalua pagubele şi a calma populaţia.

Fotografiile dezastrului. Cum arăta Bucureştiul după cutremurul din 1977

În Capitală au căzut 32 de blocuri și clădiri mari. Alte peste 130 au fost grav avariate. Mormane de ruine au ajuns clădirile de la Lizeanu – colț cu Ștefan cel Mare, Continental – Colonadelor, Dunărea, Scala, Casata şi Nestor. Sub dărâmăturile blocului de la Colonadelor și-au găsit sfârșitul: Toma Caragiu, Alexandru Bocanet, Doina Badea (împreună cu soțul și cei doi copii), poeta Veronica Porumbacu, criticul Mihai Petroveanu, poetul A.E. Baconski si soția sa. Din fericire, poeta Ana Blandiana nu se afla în acel moment în imobil, fiind internată cu câteva zile înainte în spital.

CUTREMURUL din 1977. Ca prin minune, scriitorul Romulus Rusan, a fost găsit în viață sub mormanul de moloz. Alexandru Ivasiuc murea lovit de o piatră, în fața blocului Scala, care s-a prăbușit. Pe 5 martie se dau primele cifre ale dezastrului: 508 morți. 2.600 de răniți. Orașul Zimnicea este prefăcut în ruine: 175 de case prăbușite, 523 grav avariate, 4.000 de persoane sinistrate, sute de victime. În Craiova sunt avariate grav peste 550 clădiri, printre care se numără Muzeul de Artă, Muzeul Olteniei, Universitatea, Biblioteca județeană. Primele estimări indicau un număr de 30 de morți și 300 de răniți. La Vaslui erau de asemenea pierderi grele, atât umane – 7 persoane decedate, cât și materiale.

CUTREMURUL din 1977. La Ploiești au fost distruse în jur de 200 de locuințe, alte 2.000 fiind grav avariate; situația era gravă și în județul Buzău, unde erau afectate în jur de 1.900 de clădiri.

Anunţ important de la cei care se ocupă de cutremurele din România

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) organizează luni, alături de alţi parteneri, o serie de evenimente dedicate conştientizării şi măsurilor concrete de reducere a riscului seismic din România, sub egida ''O zi despre cutremure: perspective de reducere a riscului seismic''.

"Pe 4 martie 2019 se împlinesc 42 de ani de la cutremurul din 1977, care a produs cele mai mari pagube pe teritoriul României. Nu dorim ca acea zi să fie uitată, dar la fel de mult nu dorim ca ea să se repete", precizează reprezentanţii INFP.

Astfel, la Academia Română va fi organizat simpozionul "Cutremurele vrâncene; o provocare pentru geoştiinţe şi societate", în cadrul căruia vor fi făcute o serie de prezentări ştiinţifice şi va avea loc un panel de discuţii pe marginea unor tematici de acţiune concretă: ştiinţa şi tehnologia în folosul acţiunilor de reducere a riscului seismic şi securitate; educaţia ca mijloc de conştientizare şi creştere a rezilienţei; comunicarea şi percepţia riscului seismic.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?