Un prim moment în istoria instituirii Tricolorului ca drapel al autorităţilor de stat l-a constituit fixarea în cadrul Regulamentelor Organice a steagurilor celor două ţări româneşti: Moldova – roşu şi albastru, Ţara Românească – galben şi azur.
După aceea, revoluţia din 1848 a prilejuit afirmarea drapelului tricolor drept cel mai reprezentativ însemn naţional al băştinaşilor din vechea Dacie. Unul din primele decrete ale guvernului provizoriu, de la acel moment a stabilit înfăţişarea steagului ţării. Astfel, decretul din 14 iunie 1848 preciza: “steagul naţional va avea trei culori: albastru, galben şi roşu. Deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri, cât şi pe monumentele şi decretele publice se va compune din două cuvinte: “DREPTATE – FRĂŢIE”.
La data de 13 septembrie 1863, cu prilejul aniversării a 15 ani de la luptele din Dealul Spirii s-au distribuit unităţilor militare noi drapele tricolore. Domnitorul patriot Alexandru Ioan Cuza a rostit atunci o impresionantă cuvântare în cadrul căreia a definit cu alese cuvinte steagul ţării: “Steagul e România ! Acest pământ binecuvântat al Patriei, stropit cu sângele străbunilor noştri şi îmbelşugat cu sudoarea muncitorului. El este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii, unde se vor naşte copiii noştri !… Steagul este totodată trecutul, prezentul şi viitorul ţării, întreaga istorie a României”.
Aceste steaguri din 1863 cuprindeau tricolorul dispus pe orizontală, roşu fiind plasat în partea superioară. În centrul lor era gravată stema unită – acvila cruciată şi capul de bour, compoziţie menită a atesta noul statut politic al ţărilor române. Cele două steme reunite pe acelaşi steag erau înconjurate de o eşarfă ce avea înscrisă deviza “HONOR ET PATRIA”. Pe steag era ţesută şi iniţiala domnitorului.
Ceremoniile organizate de Ziua Drapelului Naţional
De Ziua Drapelului, militari din marile garnizoane din ţară vor participa la ceremoniile publice de înălţare a drapelului naţional, organizate de autorităţile publice locale conform prevederilor Legii nr. 96/1998 privind proclamarea Zilei Drapelului Naţional.
La Bucureşti, ceremonia publică are loc de la ora 10.00, în Piaţa Tricolorului (în apropiere de Palatului Cercului Militar Naţional), fiind organizată de Ministerul Apărării Naţionale, Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti şi Primăria Capitalei.
La activitate vor participa şi militarii organizaţi voluntar în grupul „Invictus România”, care vor lansa o „provocare” publică privind respectul faţă de eroi şi Drapelul naţional, precum şi veteranul din cel de-Al Doilea Război Mondial, sublocotenentul în retragere Bogdan Ioan Petru, care va împlini 90 de ani chiar pe 26 iunie.
De la ora 18.00, Muzica Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul” va susţine un concert în Parcul Carol I, iar de la ora 21.30, militarii vor participa la un marş cu Drapelul naţional (în lungime de aproximativ 50 de metri) şi torţe, pe traseul Piaţa Universităţii – B-dul. Regina Elisabeta – Piaţa Operei – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” – Palatul Cotroceni – sediul Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul”.
Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, şi şeful Statului Major General, generalul-locotenent Nicolae Ciucă, vor participa astăzi, de la ora 12.00, la ceremonia dedicată Zilei Drapelului Naţional organizată la Miercurea Ciuc, pe esplanada din faţa sediului Inspectoratului Judeţean de Poliţie Harghita.
La festivităţi au fost invitaţi reprezentanţi ai unor instituţii civile, militare şi religioase, veterani de război, cadre militare în rezervă şi în retragere.
Şi la Cluj, autorităţile locale organizează mai multe manifestări publice în Piaţa Avram Iancu, în faţa Teatrului Naţional, dedicate Zilei Drapelului Naţional.
De la 10:45 va avea loc slujba de sfinţire a Drapelului Naţional, în Catedrala Mitropolitană, după care la ora 11:00 va urma ceremonia de ridicare pe catarg, în acordurile imnului naţional al României.
Tot vineri, efective din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Cluj-Napoca, militari ai Regimentului 50 Rachete Antiaeriene „Andrei Mureşianu", ai Batalionului 55 Comunicaţii şi Informatică „Napoca" şi elevi ai Şcolii de Agenţi de Poliţie vor asigura garda de onoare la această manifestare.
