Duminică, la emisiunea Zece pentru România, a intrat în dezbatere categoria "actori". Invitaţii lui Mihai Tatulici au fost Alexandru Arşinel, Mircea Albulescu şi George Ivaşcu. Li s-au alăturat Florin Piersic, Oana Zăvoranu şi Ion Caramitru, prin telefon, într-o dezbatere despre condiţia actorului român în România şi în lume, şi talentul românilor de a juca teatru, film, revistă, comedie sau dramă.

Ion Caramitru, fost ministru al Culturii şi preşedinte UNITER, a catalogat întocmirea clasamentului actorilor români ca îndoielnică. "Aceste improvizaţii artistice din prezent nu pot constitui un clasament de calitate. În clasament se află foarte mulţi amatori. Din punctul meu de vedere, o mare parte din cei clasaţi pe poziţii provilegiate în acestă colecţie sunt nuli. Pot vorbi despre condiţia actorului în virtutea talentului exersat. Clasamentul valorii nu poate fi făcut decât de breaslă. Artistul, în general, este un univers unicat. Nu am nici un fel de jenă în a spune că orice conflict în interiorul breslei nu are dreptul să nu se producă şi reproducă. Condiţia actorului actual s-a îmbunătăţit din punct de vedere financiar, cel puţin. Pensiile vor creşte cu 40% şi a apărut legea drepturilor de autor. Putem spune că, condiţia profesională a artistului ţine de disciplina fiecăruia în parte. Iar publicul va spune totul despre valoarea acelui om", a precizat el.

"Publicul, spectatorii noştri confundă popularitatea unui actor cu ceea ce se numeşte om de cultură. Iubirea mea pentru public, nu vreau să fie condundată cu vorbărie goală. Mircea Albulescu ar putea vorbi despre acest lucru excepţional, nu numai pentru că este un minunat artist. Acum toată lumea are o boală, toţi sunt artişti sau fotbalişti. Este şi cazul Oanei Zăvoranu. Actorul îşi asumă această condiţie. Actorul îşi face meseria pentru că el nu poate fi altceva. Artistul rămâne indiferent de vremuri, suspendat în propria lui condiţie de risipitor. Respectul societăţii, banii, gloria, le poate avea oricine, dar mai puţin artiştii adevăraţi. Moral e numai talentul şi cu asta basta!", a declarat Florin Piersic, prin telefon, de la Craiova.

Mircea Albulescu a motivat existenţa conflictului dintre generaţii, ca factor esenţial în "devenirea acestui fenomen excepţional numit teatru". "Ducem valul realizărilor noastre până intr-un mal, iar cei care vin după noi ne atenţioneză că malul e ceva mai departe. Prima datorie a celor care vin dupa noi este sa ne nege, dar să pună ceva mai bun în locul nostru, pentru ca semnul teatral românesc să fie dus tot mai departe. Dintotdeauna teatrul românesc a fost o valoare", a adăugat el.

"Mi-a crescut sufletul de bucurie că mă aflu în acest clasament, pentru că am fost apreciată de oameni pe care îi admir profund, şi care mi-au spus să nu renunţ niciodată la actorie. Mă caracterizez prin a spune lucrurile exact aşa cum simt", a declarat prin telefon Oana Zăvoranu.

Adriana Săftoiu a atras atenţia asupra nostalgiei românilor pentru teatrul de dinainte de 1989. "Românii au nostalgia teatrului radiofonic şi televizat. Asta nu înseamnă că este o nostalgie comunistă", a afirmat ea.

Alexandru Arşinel a descris condiţia actorului de revistă ca superioară: "el nu are voie să greşească. El trebuie să fie capabil să îşi câştige publicul în trei minute. Chiar şi atunci când face dramă. Spre deosebire de actorul de reclamă, care trage atâtea duble. Aici nu e cazul".

George Ivaşcu, Director al Teatrului Metropolis, a dat o replică la afirmaţia lui Albulescu privind conflictul dintre generaţii: "Am citit acest clasament şi îl consider îmbucurător pentru că, în afară de vreo două-trei nume care nu au şcoala asta, restul merită admiraţie. Eu cred că nu există un conflict de generaţii, ci o predare de ştafetă. Întotdeauna a fost nevoie de model. El depinde de cum îl vehiculăm. Metropolis şi-a propus să fie un teatru al tinerei generaţii".