Delta Dunării / FOTO: wordpress.com

La zece ani după ce patru guverne au fost de acord să lucreze împreună pentru stabilirea unui "coridor verde" de-a lungul Dunării, programul de protecţie şi de refacere a depăşit cu mult ţintele iniţiale.

Declaraţia Coridorului Verde al Dunării de Jos, semnată de miniştrii Mediului din România, Bulgaria, Ucraina şi Moldova în 2000, spunea că va fi mărită protecţia 775.000 de hectare  din zone deja ocrotite şi că alte 160.000 de hectare vor fi puse sub protecţie.

Statele au reuşit însă mai mult: 1.4 milioane de hectare sunt ocrotite acum, spre beneficiul naturii extraordinare din zona de vărsare a Dunării. Au fost create instrumente de protecţie a apei, de control al inundaţiilor şi oportunităţi de relaxare pentru cele 29 de milioane de oameni care trăiesc lângă Dunărea de Jos.

În ultimele secole, arată organizaţia WWF (World Wildlife Fund), 80% din terenul ocupat de Dunăre şi de mlaştinile sale a fost pierdut din cauza agriculturii şi industriei, precum şi a navigării.

"Protecţia mlaştinilor şi refacerea lor este cheia către un fluviu mai sănătos şi către o administrare mai bună a situaţilor de secetă sau de inundaţie. Mlaştinile nu sunt uşor de întreţinut, dar salvează bani şi de asta vrem să recăpătăm măcar o parte din ce s-a pierdut", a declarat Andreas Beckman, directorul Programului Dunăre-Carpaţi al WWF.

Ţările ar putea de beneficia de 500 de euro pe hectar în plus la bugetul de stat, de pe urma refacerii mlaştinilor.

Miniştrii Mediului celor patru state, alături de cei din ţările tranzitate de Dunăre, s-au întâlnit săptămâna trecut[ la Viena pentru a sărbători a zecea aniversare a Coridorului Verde al Dunării de Jos.

În cadrul reuniunii, miniştrii mediului din ţările riverane Dunării au prezentat starea apelor Dunării, stadiul acţiunilor şi activităţilor cuprinse în Planul de management al bazinului hidrografic şi programul de acţiune legat de prevenirea şi combaterea efectelor inundaţilor.

De asemenea, au fost discutate unele probleme cheie cu care se confruntă bazinul Dunării, şi anume: reducerea poluării şi combaterea accidentelor cu substanţe periculoase, navigaţia si protecţia mediului, creşterea contribuţiei mediului de afaceri la îmbunătăţirea calităţii apei, strategii ale gospodăririi apei pentru adaptarea la schimbările climatic.

Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor, a prezentat eforturile întreprinse de ţara noastră pentru reducerea poluării apelor. Referitor la problematica navigaţiei, demnitarul român a susţinut aplicarea Declaraţiei comune adoptate de ICPDR şi Comisia Dunării, subliniind că România deja aplică această declaraţie la proiectele de infrastructură pe Dunăre.

"Apreciez rezultatele activităţilor desfăşurate în cadrul ICPDR şi mai ales finalizarea planului de management pentru bazinul fluviului Dunărea şi a Programului de acţiune referitoare la inundaţii, considerând, totodată, că aceste două documente trebuie să constituie o bază pentru strategia europeană a Dunării", a spus ministrul Borbely.

"Având în vedere importanţa Stragiei Dunării, îmi exprim speranţa că acest document va fi oficial aprobat în timpul preşedinţiei ungare a Uniunii Europene", a continuat ministrul Mediului şi Pădurilor. Reuniunea s-a încheiat prin adoptarea Declaraţiei ministeriale şi a Declaraţiei privind bazinul Tisei.

  • În România, pământul uscat şi neproductiv al insulelor Babina şi Cernovca a fost dat înapoi fluviului. Insulele s-au transformat într-un mozaic de locuitori, ce oferă casă şi masă pentru multe specii, încluzând păsări şi peşti rari. Beneficiile economice ale lucrărilor de restaurare (3.680 ha), în termeni de productivitate a resurselor naturale şi de turism, este de 140.000 de euro pe an. Programul de refacere a Dunării se concentrează acum asupra zonei dintre Călăraşi şi Brăila.