Prezent la lansare, autorul a vorbit despre bucuria cercetării pentru redactarea acestui volum şi a subliniat că e minunat să vezi clădiri pe care nu le cunoşteai, oameni cu pălărie lucrând în fabrici, sau inscripţii de protecţia muncii de zeci de ani.

Istoria industrială a Bucureştiului a lăsat urme uneori grandioase, alteori postapocaliptice, o ambiguitate care stimulează imaginaţia şi curiozitatea, consideră Chelcea. "Dărâmând pierdem ceva din istoria unui oraş, bazată mai mult pe înlocuire decât pe păstrare", a spus Chelcea.

Invitat să vorbească despre carte a fost Sorin Antohi, scriitor şi istoric al ideilor, care a spus că demersul lui Chelcea se înscrie în logica recuperării unui patrimoniu, dar într-o manieră nouă, nonpatrimonială, într-o manieră culturală, boemă, în maniera celor care în engleză poartă numele de "memorians".

Totodată,  cartea prezintă şi o dovadă că încă mai există o anumită vitalitate şi o speranţă - vegetaţia oraşului, pe care toţi "şmenarii" încearcă să o distrugă. "E apocaliptic să ne imaginăm că bucureştenii vor trăi într-un deşert de buncăre", a spus Antohi.

Din Europa de Est, suntem poporul care "a distrus cel mai eficient şi mai metodic", a spus Antohi, care a mai precizat şi că, în carte, nu este analizată numai experienţa românească, ci, comparativ, şi cea a dezindustrializării nord-americane sau "deşertul postistoric" din fosta RDG.

Liviu Chelcea este doctor în antropologie din 2004. În lucrarea de doctorat, susţinută la University of Michigan, a analizat transformările urbane, în timpul naţionalizării caselor din Bucureşti din anii '40-'50 şi al restituirii lor după 1990. În 2005-2006 a fost bursier al Colegiului Noua Europă. Din 2005 este director al Centrului de studii şi cercetări în domeniul culturii din subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor. În prezent predă Sociologie şi Antropologie la Universitatea din Bucureşti.

Lansarea volumului "Bucureştiul postindustrial" a fost urmată în a treia zi de BookFest, de prezentarea unor serii de autor consacrate - "Ernest Hemingway" şi "Saul Bellow" la Polirom, la ora 17.00, sau "Isabel Allende" şi "Eric-Emmanuel Schmitt" la Humanitas, de la ora 14.00.
La Humanitas s-a mai lansat vineri şi volumul "Răcani, pifani şi veterani. Cum ne-am petrecut armata", coordonat de Radu Paraschivescu, de la ora 16.00, iar de la 16.30, romanul "Scafandrul şi fluturele" de Jean-Dominique Bauby, ecranizat anul trecut de Julian Schnabel. Lansările de la Polirom continuă cu "Kasa Poporului" de Mitoş Micleuşanu, de la ora 14.00. Editura Tritonic i-a adus vienri la standul său pe Bogdan Teodorescu, care a semnat o carte cu impresii de voiaj, "54/24", de la 16.30, şi pe Bogdan Hrib şi Răzvan Dolea cu "Blestemul manuscrisului", la ora 18.00.

La standul editurii Curtea Veche, vizitatorii târgului l-au putut întâlni pe scriitorul american de origine română Andrei Codrescu, care şi-a lansat volumul "Prof pe drum", în care descrie o "călătorie iniţiatică de la Est la Vest" şi experinţa Americii, pe rusoaica Irina Denejkina, care şi-a prezentat romanul "Votca-Cola", "un Trainspotiing a la russe" şi pe Andrei Kurkov, care semnează romanele "Moartea pinguinului" şi "Legea melcului" - "satire acide despre mafia postcomunistă şi mass-media, politică şi pinguini" - în tradiţia lui Mihail Bulgakov. Lansările celor trei autori au avut loc de la 15.30, 17.00 şi respectiv 18.30