Foto: Realitatea TV

Primăvara de la Praga a început ca un vis frumos, terminat tragic într-o singură noapte. Între 20 şi 21 august 1968, Cehoslovacia a fost invadată de 30 de divizii sovietice, susţinute de unităţi bulgare, ungare, poloneze şi est-germane. Scopul ocupaţiei: acela de a pune capăt reformelor democratice iniţiate de liderul Partidului Comunist, Alexander Dubcek, care puneau în pericol dominaţia URSS.

În zorii zilei de 21 august Praga era un oraş sub asediu, aeroporturile, instituţiile mass-media şi guvernamentale se aflau sub control sovietic. Singurele ţări semnatare ale Pactului de la Varşovia care au refuzat să sprijine Rusia în această ofensivă au fost România şi Albania.

Ocupaţia avea să dureze 20 de ani, până la Revoluţia de Catifea din 1989. În numai şase luni însă, a făcut peste 100 de morţi şi mai bine de 500 de răniţi. Alexander Dubcek a fost înlăturat de la conducere în 1969 şi redus la tăcere. Dezaprobarea faţă de intervenţia Uniunii Sovietice a fost exprimată pe plan internaţional, dar s-a limitat la nivelul declaraţiilor.

Primăvara de la Praga a început în ianuarie 1968 şi a însemnat o perioadă de democratizare a societăţii şi de descentralizare a economiei. Dubcek a ridicat unele restricţii ce priveau libertatea de expresie şi dreptul la liberă călătorie şi avea planuri mari pentru viitor. Printre acestea se numărau posibilitatea formării unui guvern multipartinic, limitarea drepturilor serviciilor secrete şi federalizarea ţării în două naţiuni egale.