Bugetarii nu vor primi nici în 2016 tichete de masă, tichete sau vouchere de vacanță, premii și ore suplimentare, tichete cadou sau indemnizații la ieșirea la pensie sau trecere în rezervă, din cauza riscurilor de deviere existente pe bugetul din 2016.
Informaţiile apar în proiectul de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.
Actul normativ stabilește și plafoanele maxime pentru o serie de indicatori, inclusiv pentru cheltuielile statului cu salariile. Acestea nu au voie sa depășească, anul viitor, 7,7% din produsul intern brut (PIB), iar în 2017, plafonul trebuie să scadă la 7,4% din PIB.
Proiectul bugetului de stat pe 2016 a fost făcut public vineri seară. Majorarea salariului minim pe economie de la 1 ianuarie nu apare în proiect.
Bugetul pe 2016: Salariul minim pe economie NU va creşte de la 1 ianuarie. "Prima Casă" continuă
Potrivit Realitatea TV, proiectul bugetului pe anul 2016 nu prevede majorarea salariului minim pe economie la 1 ianuarie. Ministrul Finanţelor a anunţat că vrea să facă o analiză complexă în prima parte a anului pentru a vedea dacă varianta creşterii salariului minim este viabilă.
Pe de altă parte, pensiile publice pilonul 2 se vor majora doar cu 0,1%. Schimbări apar şi în ceea ce priveşte programul "Prima Casă". Mai exact, plafonul va scădea de la 2,8 miliare de lei, la 1,6 miliarde de lei anul viitor.
Se modifică şi costul: dacă în 2015 era ROBOR +2,5%, anul viitor ROBOR va fi +2%, ceea ce înseamnă o scădere a dobânzii. Aşadar, românii care îşi vor lua locuinţe prin creditul "Prima Casă" vor plăti rate mai mici.
Vor primi mai mulţi bani Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Culturii, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Finanţelor, dar şi SRI şi SIE. Bani în plus va primi şi Administraţia Prezidenţială, Senatul şi Camera Deputaţilor.
În schimb, Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii, Ministerul Tineretului, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Fondurilor Europene şi cel al Energiei vor primi bani mai puţini.
Riscul de deviere bugetară este luat în serios de Guvernul condus de Dacian Cioloş, în contextul în care din 2016 intră în vigoare atât noul Cod Fiscal, cât şi majorările salariale.
"În condițiile în care pe baza execuției bugetare a anului 2016 există un risc de deviere, în vederea contracarării acestuia se impune promovarea unor măsuri, pe orizontul de referință, respectiv menținerea unor măsuri adoptate în anii anteriori, precum: neacordarea pentru personalul bugetar de tichete de masă, tichete/vouchere de vacanță, premii și ore suplimentare, tichete cadou și indemnizații la ieșirea la pensie/trecere în rezervă", se menționează în actul normativ citat de Agerpres.
De asemenea, pentru contracararea riscului de deviere, sunt necesare măsuri precum creșterea absorbției fondurilor europene, o eficiență sporită în colectarea taxelor și a impozitelor, în reducerea evaziunii fiscale, îmbunătățirea conformării voluntare, aplicarea noului pachet legislativ privind achizițiile publice, dar și îmbunătățirea structurii cheltuielilor publice.
Actul normativ stabilește și plafoanele maxime pentru o serie de indicatori macroeconomici. Astfel, conform documentului, cheltuielile statului cu salariile nu au voie sa depășească, anul viitor, 7,7% din produsul intern brut (PIB).
În ceea ce privește deficitul bugetului general consolidat, exprimat ca pondere în produsul intern brut, acesta trebuie să fie de maxim 2,8% în 2016, respectiv 2,77% în 2017.
"Pentru anul 2016, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 41%, luând în considerare potențialele prefinanțări ce vor putea fi atrase în condițiile favorabile ale piețelor financiare, precum și eventualele evoluții sub așteptări atât ai indicatorilor macroeconomici, cât și ai piețelor financiare. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2016", se mai arată în proiectul de Lege.
În plus, plafonul privind emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice și de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2016, este de 8 miliarde de lei.
"Măsurile de relaxare fiscală decise în anul 2015 în scopul stimulării creșterii economice se estimează că vor avea un impact direct negativ asupra veniturilor bugetare până la finalul anului 2017, an în care se vor aplica și ultimele reduceri planificate de taxe și impozite. După această perioadă se estimează o stabilizare a ponderii în PIB a veniturilor bugetare. În paralel, se estimează o majorare a ponderii în PIB a cheltuielilor bugetare pe anul 2016 generată de anualizarea majorărilor salariale și a unor prestații de asistenta socială, adoptate în anul 2015, urmată însă pe termen mediu de o ajustare semnificativă a acestora ca pondere în PIB în ipoteza menținerii acelorași politici salariale și de asistentă socială", se subliniază n documentul citat.
În aceste condiții există riscul ca deficitul bugetar (atât cash cât şi ESA) să înregistreze o creștere abruptă în anul 2016, fără a depăși limita de 3% din PIB stabilită prin Tratatul de la Maastricht, creștere care se menține și în anul 2017 urmată însă de revenirea, începând cu anul 2018 și continuând și în anul 2019, pe o traiectorie de ajustare, se mai arată în proiectul citat.
"În contextul celor prezentate mai sus, în termeni structurali, există riscul de a devia pe orizontul de referință de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (OTM) stabilit pentru România, respectiv 1% din PIB, deficitul structural pe anul 2016 fiind estimat la 2,73% din PIB, în anul 2017 la 2,86% din PIB urmând să înregistreze o traiectorie descendentă începând cu anul 2018, respectiv 2019, cu o ajustare anuală de 0,5 puncte procentuale", se subliniază în actul menționat.
