Preşedintele României poate să aibă un rol activ, prezenţa lui în viaţa politică neputând fi rezumată la un exerciţiu simbolic şi protocolar. Aceasta este una dintre concluziile Curţii Constituţionale care explică de ce faptele care îi sunt imputate preşedintelui în cererea de suspendare nu încalcă legea fundamentală a ţării.

Experţii Curţii sunt de părere că opiniile sau observaţiile preşedintelui despre care iniţiatorii demersului de suspendare spun că sunt de natură să încalce Constituţia, nu au caracter decizional şi nu produc efecte juridice.

"Prerogativele constituţionale ca şi legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul întregii ţări îi impun Preşedintelui României să aibă un rol activ, prezenţa lui în viaţa politică neputând fi rezumată la un exerciţiu simbolic şi protocolar. (...) Nici veghea, şi nici funcţia de garanţie nu se realizează pasiv, prin contemplare şi prin activitate vie, concretă", se spune în motivarea Curţii.

În document se mai precizează că: "Preşedintele României poate, în virtutea prerogativelor şi a legitimităţii sale, să exprime opinii şi opţiuni politice, să formuleze observaţii şi critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi a exponenţilor acestora, să propună reforme sau măsuri pe care le apreciază dezirabile interesului naţional. Opiniile, observaţiile, preferinţele sau cererile Preşedintelui nu au însă un caracter decizional şi nu produc efecte juridice".

Experţii Curţii au explicat, punct cu punct, de ce cererea de suspendare a şefului statului nu este justificată. Judecătorii CCR au arătat astfel că rezoluţia de pe bileţelul ALRO, trimisă de şeful statului către Ministerul Economiei, nu poate fi interpretată ca o intervenţie de favorizare a firmei petente, dar au recunoscut că textul preşedintelui este ironic.

În plus, spune Curtea, preşedintele nu este obligat de Constituţie să se consulte cu partidele, aşa cum i se impută în cererea de suspendare, decât în anumite cazuri.

Experţii recunosc că şeful statului nu poate fi membru al unui partid politic, dar spun că nu i se interzice să păstreze legături cu partidul care l-a susţinut în alegeri sau cu alte partide politice. Aşadar, Traian Băsescu nu a încălcat Constituţia prin atitudinea faţă de PD, a explicat Curtea Constituţională.