Directorul APM Bistriţa-Năsăud, Ştefan Mureşan, a declarat marţi că cererea Romsilva a fost respinsă de instituţia pe care o conduce şi că APM a decis chiar să nu mai elibereze nicio autorizaţie de acest fel în următorii zece ani, ca urmare a sugestiilor primite de la Consiliul Ştiinţific al Academiei Române, transmite corespondentul NewsIn.

"Am cerut consiliului să se pronunţe în legătură cu oportunitatea eliberării unei astfel de autorizaţii. Ni s-a sugerat să interzicem vânătoarea caprelor negre în următorii zece ani. Aşa vom face fiindcă, oricum, s-au făcut eforturi mari pentru repopularea parcului cu capre negre. E absolut absurd să ne apucăm acum să le împuşcăm", a spus Mureşan.

Potrivit sursei citate, în Parcul Naţional Munţii Rodnei trăiesc acum 117 capre negre, mai puţin de jumătate din câte ar putea avea habitatul în zonă. Ultima populare cu capre negre s-a făcut în urmă cu trei ani, când în Munţii Rodnei au fost aduse opt capre din Retezat şi Bucegi.

Caprele negre din Parcul Naţional Munţii Rodnei sunt numărate de două ori pe an, primăvara şi toamna, întrucât animalele sunt ocrotite prin lege, iar autorităţile vor să deţină informaţii clare în legătură cu starea lor de sănătate, dar şi dacă sunt sau nu vânate de braconieri.

Anul trecut, primăvara au fost observate 67, iar toamna 77 de capre negre.

Potrivit specialiştilor, doar 57% din efectivele văzute toamna apar la monitorizarea de primăvară.

Directorul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei (APNMR), Doina Jauca, spune că efectivele de capre negre au crescut şi datorită măsurilor de protecţie instituite în ultimii ani. Specialiştii APNMR au organizat acţiuni de combatere a câinilor hoinari şi au restricţionat totodată numărul de câini la stâne.

Parcul Naţional Munţii Rodnei a fost înfiinţat în anul 1972, când zona a fost populată cu peste 700 de exemplare de capră neagră. Efectivul optim de capre negre stabilit pentru masiv este de 350 de exemplare.