Franţa avea, în 2004, circa 4,9 milioane de imigranţi, reprezentând 8,1 la sută din populaţie, proveniţi în număr mai mare din Africa şi Asia decât din restul Europei, potrivit unui studiu al Institutului Naţional de Statistică şi Studii Economice (INSEE), citat de AFP. Prima ţara europeană de imigraţie, Franţa avea, în 1990, 4,2 milioane de imigranţi, iar în 1999, anul precedentului recensământ, cu doar 100.000 de mai mult. Numărul a crescut în următorii cinci ani cu 600.000.

Catherine Borrel, autorul studiului, consideră însă recensământul din 1999 "a subestimat numărul imigranţilor". În 2004, 1,7 milioane de imigranţi proveneau din cele 25 de ţări ale actualei Uniuni Europene, ca şi 1999, dar ţările de provenienţă s-au mai schimbat: italienii, spaniolii şi polonezii s-au diminuat, portughezii îşi menţin numărul constant, iar britanicii devin mai numeroşi, fiind cu 45.000 mai mulţi decât la precedentul recensământ.

Un milion şi jumătate de imigranţi vin din Maghreb, cu 220.000 mai mulţi decât în 1999, aproape exclusiv algerieni şi marocani.

Numărul imigranţilor proveniţi din restul lumii se ridică la 1,4 milioane de persoane, reprezentând 29 la sută din numărul total faţă de 20 la sută în 1999, aflux datorat în mare parte Asiei, în principal Turciei, şi Africii negre. Imigranţii originari din fostele colonii franceze din Africa sunt în număr de 570.000, cu 45 la sută mai mult decât în urmă cu cinci ani.

Muncitorii români sunt cei mai numeroşi, după cei polonezi, care muncesc la negru pe şantierele de construcţii de la Bruxelles, 67 fiind identificaţi în urma controalelor efectuate în cursul lunii iulie, notează cotidianul belgian "Le Soir" în ediţia electronică. Inspectorii din capitala belgiană au constat că din cei 580 de muncitori controlaţi 32 % sunt polonezi (188), 11,5 % sunt români (67), iar 7 %ă sunt brazilieni (42).

Serviciul Regional pentru Inspecţie Socială de la Bruxelles a constat infracţiuni în utilizarea mâinii de lucru străine în cazul a proximativ 40 la sută din şantierele de consrucţii în urma descinderilor pe teren efectuate în capitală în luna iulie, când activitatea este redusă datorită concediilor.