Astăzi este pomenit Sfântul Apostol Andrei, considerat şi protectorul României. Această dată marchează, tradiţional, începerea iernii.

Peste 130 de mii de români îşi serbează onomastica. Conform unei statistici a Ministerului Administraţiei şi Internelor, 88.054 dintre aceştia sunt bărbaţi şi 42.310 femei.

Sfântul Apostol Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci, în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră. În anul 2001, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat ziua prăznuirii Sfântului Andrei (30 noiembrie) drept sărbătoare naţională bisericească. Ziua Sfântului Andrei se mai numeşte şi Ziua Lupului sau Gadinetul şchiop. Tradiţia spune că cine a văzut lupul noaptea nu va avea linişte tot anul care vine. Fetele nemăritate au avut ocazia să-şi viseze ursitul dacă au pus sub pernă doi căţei de usturoi şi 41 de boabe de grâu. Astăzi este bine să puneţi câteva crenguţe de măr sau de cireş în apă. Dacă vor înflori până la revelion, cu siguranţă veţi avea un an plin de bucurii.

Noaptea de Sfântul Andrei e importantă, despre această noapte se spune că este singura din an când se deschid porţile cerului şi că este noaptea strigoilor. Iar pentru a alunga duhurile ce bântuie pământul, spune tot tradiţia, cel mai bun remediu este un căţel de usturoi. Noaptea Sfântului Andrei este potrivită şi pentru observaţii astronomice. Dacă luna va fi plină şi cerul senin, iarna e uşoară, iar dacă cerul e întunecat, se anunţă zăpezi mari.

Astăzi este interzis să munceşti în casă, sau să porneşti la drum. Ziua Sfântului Andrei se mai numeşte şi Ziua Lupului. Încă şi astăzi, pe la sate, se mai păstrează obiceiul de a unge ţăruşii, ferestrele, pragul uşilor şi chiar şi fântânile cu usturoi, pentru ca sătenii să îşi apere gospodăria de lupi.

Nu se mătură toată ziua, nu se aruncă gunoiul, nu se face pomană şi nu se dă nimic împrumut. Sfântul Andrei este considerat început de iarnă, motiv pentru care se mai numeşte Andrei de Iarnă.