Pe o ridicatură din localitatea râmniceană Coţatcu, un punct numit de săteni Cetăţuia, au apărut urme de locuinţe. Pasionaţii de istorie străveche au scos la lumină fragmente de ceramică şi bucăţi de vase din care au mâncat şi au băut strămoşii noştri înainte de Hristos, acum 8.000 de ani.

Ploile abundente din această primavară, dar şi structura geologică a solului din zona de curbură a Carpaţilor au favorizat alunecările de teren. De această dată însă, nu au mai produs pagube, ci o descoperire senzaţională pentru cunoscători.

"Oamenii şi-au ridicat aici locuinţele unele peste altele. Acestea sunt vechi de 8.000 de ani", a declarat Radian Andreescu, arheolog Muzeul Naţional de Istorie.

Munca asiduă, în arşiţă, le-a fost răsplătită pasionaţilor de istorie, de două obiecte: o tipsie şi un ulcior aparţinând a două culturi diferite Cucuteni şi Gumelniţa, specifice zonelor de nord-est şi sud ale României. Prezenţa lor în acelaşi nivel de locuire şi mai ales una lângă alta denotă că membrii unei familii proveneau din regiuni diferite de pe teritoriul ţării.

"E zona de confluenţă a celor două culturi, denumită Stoicani-Aldeni", precizat Radian Andreescu.

Arheologii au căutat şi obiectele de cult, specifice neoliticului, şi au fost norocoşi

"Am găsit o bucată dintr-o statuetă antropomorfă, reprezentări feminine legate de cultul feminităţii şi fecundităţii. Credeau în mai multe zeităţi, erau politeişti", a menţionat Laurenţiu Grigoraş, arheolog Muzeul Judeţean Buzău.

Cercetările arheologice din zona Buzăului fac parte din proiectul naţional "Civilizaţia Eneoliticului Târziu". În anii '80, în aceeaşi zona s-au descoperit figurine din os şi lut printre care şi celebra "Venus din Coţatcu".