Studiul arată că genele care protejează împotriva HIV sunt mai frecvente în ţările unde Imperiul Roman nu a ajuns. Acestei gene, care apără organismul de HIV, îi lipsesc câteva elemente ADN, ceea ce împiedică maladia HIV să infecteze celulele. Persoanele cu această genă "mutantă" au o mai mare rezistenţă contra HIV, iar dacă sunt infectate cu acest virus, se îmbolnăvesc de SIDA după o durată mai îndelungată decât urmaşii Imperiului Roman.

Cercetătorii au studiat aproape 19.000 de mostre de ADN din Europa, iar rezultatele arată că gena care protejează de HIV este mai rară în teritoriile cucerite de romani. Astfel, mai mult de 15% dintre persoanele din nordul Europei, zonă necucerită de romani, poartă această genă, în timp ce în sud, în Grecia, de pildă, gena este prezentă la doar patru procente din populaţie.

Motivul pentru răspândirea inegală a acestei gene protectoare de HIV nu a fost încă elucidat, iar asta deoarece răspândirea HIV a început în anii '80 şi este, astfel, prea recentă pentru a putea avea vreo influenţă asupra distribuţiei genei "mutante".

Şeful echipei de cercetători francezi, dr. Eric Faure, crede că, odată cu extinderea teritorială a imperiului, romanii au transmis populaţiei cucerite o boală care i-a ucis pe purtătorii genei protectoare împotriva HIV.