Foto: unisa.edu.au
Astfel, UNJR precizează, printr-un comunicat, că legile ar trebui să fie coerente, astfel încât judecătorii să nu se mai confrumte cu dificultăţi în aplicarea lor, iar cele două puteri, executivă şi legislativă, ar trebui să-şi asume public "faptul că nu vor exercita nici o presiune, de orice natură, prin acţiune sau omisiune, asupra puterii judecătoreşti". Uniunea propune ca puterile legislativă şi executivă, împreună cu cea judecătorească, să formuleze un minim set de principii de întărire şi promovare a independenţei justiţiei.

"Lupta împotriva corupţiei devine o noţiune fără fond, câtă vreme societatea civilă receptează doar eşecuri ale organelor judiciare, când, în fapt, de cele mai multe ori aceste eşecuri se leagă de incapacitatea conştientă a clasei politice de a elimina anumite imunităţi ale demnitarilor, în special ale parlamentarilor. Justiţia este sigura care se poate pronunţa asupra responsabilităţii penale a unui parlamentar, nici o imixtiune, într-o democraţie reală care din păcate nu funcţionează în România, nu este permisă", apreciază UNJR.

De asemenea, UNJR susţine că judecătorii trebuie să-şi asume responsabilitatea actelor şi faptelor în exercitarea atibuţiilor consituţionale.

Pe de altă parte, Uniunea semnalează mai multe probleme cu care se confruntă justiţia, respectiv necesitatea revizuirii Constituţiei, eficientizarea, responsabilizarea şi adaptarea Consiliului Superior al Magistraturii la rolul constituţional pe care îl are.

Uniunea critică şi modul în care CSM numeşte judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în prezent selecţia făcându-se de către Consiliu pe baza unui interviu, complet lipsit de transparenţă, fără motivarea alegerilor şi în lipsa oricăror criterii obiective şi cenzurabile. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii nu şi-a îndeplinit în mod semnificativ nici rolul ce îi revine în privinţa asigurării eficienţei justiţiei, precizează UNJR.

O altă schimbare propusă de UNJR se referă la desfiinţarea actualei Curţii Constituţionale şi integrarea acesteia în puterea judecătorească, prin crearea unei secţii specializate la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţie care, în opinia UNJR, trebuie să fie formată din judecători de carieră, specializaţi în acest domeniu, prin eliminarea arbitrariului datorat numirii exclusiv politice a actualilor membri.

UNJR mai susţine că, de-a lungul anului 2008, a punctat aceste probleme la întâlnirile avute cu CSM şi cu alte autorităţi, dar că "din păcate, agenda publică actuală a clasei politice, în ce priveşte justiţia, se cantonează la simple retorici, în spatele căreia se ascund adevărate inerţii ce pot fi localizate în anii anteriori evenimentelor din 1989".