Pe 16 mai, autorităţile române pregătiseră deja sticlele de sampanie. Bruxelles-ul ar fi trebuit să anunţe data fermă a aderării României la Uniunea Europeană. Oficialii europeni au preferat să amâne însă decizia finală privind momentul aderării, în primul rând din cauza întârzierilor din justiţie şi agricultură. Nivelul ridicat al corupţiei îi deranja în continuare pe europeni, chiar dacă la acest capitol steguleţul roşu fusese sters în luna mai. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, cerea atunci României să continue lupta împotriva corupţiei şi să demonstreze cu rezultate evidente că poate ţine sub control acest flagel.

Dacă Bruxelles-ul insistase până atunci pentru combaterea marii corupţii, în raportul din luna mai sunt evocate în egală măsură efectele nocive ale micii corupţii, din sănătate şi educaţie. Legislativul, acuzat că a împiedicat anchetarea unor parlamentari de către Direcţia Naţională Anticorupţie, era şi el o ţintă a criticilor Bruxelles-ului. Pe de altă parte, magistraţii erau acuzaţi că nu sunt bine pregătiţi şi că se află adesea în conflict de interese. Comisiarul european pentru justitie, Franco Frattini, punea punctul pe "i" în România, legile nu sunt corect interpretate.

Un alt pas pe care Franco Frattini îi recomanda insistent României să îl facă era infiinţarea Agenţiei Nationale pentru Integritate, pe scurt ANI. Potrivit proiectului iniţial de lege, propus de ministrul Justiţiei, Monica Macovei, Agenţia de Integritate ar fi trebuit să controleze averile demnitarilor şi să cerceteze conflictele de interese, din oficiu sau la sesizarea oricarei persoane. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a modificat radical proiectul, lasând ANI fără cele mai importante puteri: agenţia nu poate controla averile, ci numai declaraţiile de avere, şi nu are dreptul să verifice incompatibilităţile. Modificările aduse legii arată mobilizarea exemplară a oamenilor politici atunci când vor să-şi apere propriile interese, un divorţ între clasa politică şi electorat, cum nota presa centrală.

Astazi, legea privind înfiinţarea ANI este blocată la Senat, iar ministrul Justiţiei speră încă să-i convingă pe parlamentari să voteze proiectul în forma iniţială.

În ciuda unei ambianţe din ce în ce mai ostile procesului de extindere a Uniunii Europene, pe 26 septembrie, Comisia Europeană prezenta ultimul raport de ţară pentru România şi Bulgaria, în care confirma 1 ianuarie 2007 ca dată a aderării. Totodată, Bruxelles-ul îi asigura atunci pe cetăţenii europeni că România şi Bulgaria vor fi probabil ultimele ţări acceptate în clubul celor 25, înainte de o lunga pauză în procesul extinderii.