La o aruncătură de băț de Piața Mare din centrul istoric al fostei Capitale Culturale Europene, la etajul unu din Casa Hermes, din Piața Mică numărul 11, își doarme somnul de peste 2.000 de ani un bărbat egiptean, mumificat, chiar în interiorul Muzeului de Etnografie Universală Franz Binder. Aici, cu doar un leu, orice copil aflat în excursie în Sibiu poate vedea singura mumie vizitabilă din Transilvania, asta în condițiile în care mumia de la Cluj-Napoca nu poate fi văzută, muzeul fiind în renovare. Adulții plătesc numai cinci lei ca să vadă mumia de la Sibiu, iar cu alți cinci lei primesc și permisiunea de a o fotografia. Turiștii români pot beneficia de un ghidaj când vizitează mumia, cu doar zece lei, iar cei străini, cu 30 de lei.
"Mumia egipteană cu sarcofag este un obiect foarte rar în patrimoniul cultural istoric din țara noastră. De aici și interesul uriaș pe care turiștii din țară și din străinătate îl afișează pentru vizitarea expoziției permanente în care se regăsește aceasta. Am intitulat sugestiv secvența respectivă din expoziție 'Gestul încremenit. Atitudinea în fața morții.' Expoziția este deschisă publicului larg de marți până duminică in Muzeul de Etnografie Universală Franz Binder, situat chiar in centrul istoric al Sibiului", a declarat miercuri, pentru AGERPRES, Ciprian Ștefan, directorul Complexului Național Muzeal ASTRA.
Conform acestuia, în jur de zece mii de turiști vizitează anual mumia de la Franz Binder. Numai de la începutul acestui an, peste 5.000 de turiști au văzut mumia egipteană de la Sibiu, după ce anul trecut peste 10.500 de oameni au fost aici.
Mumia de la Sibiu are o istorie plină de peripeții. Principala problemă a celor care au văzut mumia a fost să știe cu exactitate care este sexul acesteia. Aproape un secol, toată lumea credea că mumia reprezintă o femeie. Ei bine, mumia de la Sibiu reprezintă un bărbat, lucru constatat de către egiptologul german Renate Germer.
'Identitatea personajului mumificat care se odihnește în sarcofag este extrem de interesantă. El a fost menționat, pe rând, fie drept un bogat egiptean, fie drept soția unui înalt funcționar. Renate Germer, cunoscut egiptolog din Hamburg, a vizitat muzeul de la Sibiu și a cercetat cu atenție exponatul. Aceasta a spus că este vorba despre un bărbat, și nu despre o femeie, aducând numeroase argumente ', conform Ioanei Rasiga, muzeograf la Muzeul Franz Binder din Sibiu.
Înainte de a ajunge la Sibiu, mumia a fost schimbată cu alta, susține arheologul Renate Germer. O inscripție și o pictură pe care este reprezentat un om cu barbă, găsite alături de mumie, arată că este vorba despre un bărbat. Deși veche de peste 2.000 de ani, mumia de la Sibiu păstrează și azi pe pânză o inscripție care demonstrează același lucru.
'Frumusețea picturii de pe fașă, faptul că este asemănătoare cu cea de pe sarcofag, precum și modul de realizare al sarcofagului dintr-o singură bucată de lemn, și nu din bucăți mai mici închegate între ele, așa cum se întâmpla în cazul oamenilor simpli, ne îndreptățesc să spunem că bărbatul mumificat s-a bucurat pe durata vieții de un statut deosebit. În urma unui studiu atent al scrisorii Norei Hannenheim și al inscripțiilor prezente pe feșele mumiei și pe sarcofagul acesteia, cercetătoarea germană, Renate Germer a ajuns la concluzia că mumia provine din situl de la Gamhud', a adăugat muzeograful Ioana Rasiga.
Mumia a stat aproape 20 de ani ''ascunsă'' în depozitul Palatului Brukenthal din Sibiu.
De fapt, mumia egipteană de la Sibiu a aparținut unui consul german al Imperiului Austro-Ungar la Cairo (Egipt), numit Hermann von Hannenheim. Acesta, în 1907, a donat mumia Asociației Ardelene pentru Științele Naturii din Sibiu, conform muzeografei Maria Bozan. Aceasta explică că mumia a fost expusă până în anul 1957. În 1972, muzeul se reorganizează, secția de etnografie exotică este desființată și mumia este mutată în depozitul palatului Brukenthal. În 1991, se înființează Muzeul Civilizației Populare din România, iar mumia trece în patrimoniul acesteia. Din 18 mai 1993, mumia poate fi vizitată permanent, în cadrul expoziției Muzeului de Etnografie Universală Franz Binder, departament al Complexului Național Muzeal ASTRA.
Numită de presă foarte mulți ani "femeia cu părul albastru", mumia cu sarcofag de la Sibiu este de fapt un bărbat, rămas anonim. Mumia este înfășurată în bandaje din pânză de in. Desigur, egipteanul are pe față masca, specifică mumiilor. "Pe labele picioarelor, figurate pe sarcofag în relief, în formă de casetă, sunt pictați cu negru doi șacali, animalele sacre ale lui Anibis, zeul morților, plasați în față. Învelitoarea întinsă peste trup conține din nou gulerul de pe capacul sicriului. La fel, dedesubt, este numită Isis, zeița înaripată. Peste picioare sunt de privit cele patru genii ale morților, care apără intestinele. (...) numele mortului nu este pus nicăieri", acesta este doar un fragment din prima analiză științifică, făcută mumiei, în 1925 de către dr. Roeder, directorul unui muzeu de egiptologie din Germania.
