Sorin Petrişor Hârdău a coborât treptele, fără să se grăbească, iar când a ajuns pe peron, mecanicul tocmai anunţa închiderea uşilor. A mărit pasul pentru a prinde trenul, dar n-a apucat decât să intre cu jumătate de trup.
“Şarpele metalic” s-a pus în mişcare fără ca mecanicul, care avea obligaţia să verifice dacă toată lumea este în siguranţă, să observe că Sorin nu apucase să urce.
Parcă toată viaţa i s-a derulat în faţa ochilor când metroul prindea viteză, iar el era târât zeci de metri ca un preş. Tânărul se zbătea, prins ca într-o menghină, să scape. Când ultimul vagon, acolo unde era captiv, urma să dispără în întuneric, personajul poveştii a fost izbit de poarta de acces care delimitează peronul de tunel.
Citeşte mai mult pe Libertatea
