Un singur ministru care şi-a mai păstrat funcţia iniţială în cabinetul condus de Călin Popescu Tăriceanu este Lasylo Borbely (UDMR), titular cu vechime neîntreruptă la Ministerul Lucrărilor Publice. Cristian David şi Mihai Voicu sunt singurii liberali menţinuţi în Guvern, dar mutaţi la alte ministere.

Recordul în ceea ce priveşte schimbarea titularului îl deţine Ministerul Agriculturii, unde s-au perindat până acum patru miniştri: Gheorghe Flutur, Dan Motreanu, Decebal Traian Remeş şi Dacian Cioloş. Flutur a fost cel mai longeviv, aproape doi ani, Dan Motreanu a stat doar patru luni, iar Remeş a demisionat după cinci luni, din cauza scandalului "caltaboşul". Acest minister are restanţe mari în procesul de aderare şi riscă să atragă activarea clauzei de salvgardare.

Aceeaşi instabilitatea se regăseşte şi la Ministerul Apărării, condus până acum de trei miniştri: Teodor Atanasiu, Sorin Frunzăverde şi Teodor Meleşcanu. Radu Stroe a fost propus de PNL pentru acest post, care ar urma să devină vacant prin mutarea lui Meleşcanu la Justiţie.

Portofoliul Justiţiei a fost deţinut de Monica Macovei şi de Tudor Chiuariu, dar şi de un interimar – Teodor Meleşcanu, ce ar putea fi numit ministru permanent. Justiţia este un alt domeniu pentru care România riscă activarea clauzei de salvgardare.

Pe la Ministerul de Finanţe au trecut, de asemenea, trei miniştri: Ionuţ Popescu, Sebastian Vlădescu şi Varujan Vosganian. Tot trei a avut Ministerul Educaţiei: Mircea Miclea, Mihail Hărdău şi Cristian Adomniţei.

Cele mai multe demisii în Guvernul Tăriceanu au fost provocate de dosarele de la Parchet: George Copos, Codruţ Şereş, Teodor Atanasiu, Nagy Zsolt, Tudor Chiuariu şi Marko Bela. Au fost însă şi trei demisii de onoare: Mircea Miclea, Mona Muscă şi Radu Stroe.