Ultimul raport al Comisiei Europene despre reforma justiţiei şi lupta anticorupţie din România indică mai multe motive serioase de îngrijorare, în special în ceea ce priveşte lipsa voinţei politice de a combate corupţia, spune Drago Kos.

"Este evident că nu există o voinţă politică reală de a combate corupţia. Mai ales Parlamentul României, prin unele măsuri adoptate, cum ar fi amendamentele la Codul de procedură penală, demonstrează că există parlamentari care vor să îngreuneze cât pot de mult lupta anticorupţie. În afară de unele instituţii care funcţionează excelent - şi aici mă gândesc la DNA - România nu are aproape nimic de arătat în lupta anticorupţie. Am vorbit cu ministrul Justiţiei despre aceste chestiuni şi mi-a dat impresia că este foarte conştient de ele. Este un om foarte inteligent şi hotărât şi sper să nu îngenuncheze în faţa cererilor de a-l înlocui pe procurorul-şef al DNA", a spus Kos.

Întrebat dacă se justifică "sacrificarea" lui Daniel Morar pentru a evita ca Parlamentul să desfiinţeze DNA, Kos a răspuns că "nu, deloc". "De ce să fie nevoie de un sacrificiu? Dacă există o instituţie profesionistă precum DNA, atunci singurele criterii de înlocuire a şefilor trebuie să fie profesionale. Iar potrivit tuturor criteriilor profesionale, domnul Morar a făcut o treabă excelentă. Nu este doar opinia mea şi a GRECO, este şi opinia Comisiei Europene. Ştiu că aceste criterii profesionale se lovesc de criterii politice. Şi întotdeauna când politicienii încep să ia decizii în privinţa funcţiilor profesionale sfârşitul este prost atât pentru respectivul caz, cât şi pentru ţară", a explicat preşedintele GRECO.

Comisia Europeană a subliniat în raport nevoia de a "menţine stabilitatea instituţională", ceea ce în opinia lui Drago Kos este tot o aluzie la menţinerea lui Morar.

"Instituţiile europene, mai ales Comisia, nu vor interveni niciodată în chestiuni personale. Dar este clar că 'stabilitatea instituţională' înseamnă şi că persoanele care au obţinut această stabilitate să fie păstrate. Aş spune că Morar nu este important ca persoană, ci pentru ceea ce a realizat. A reuşit să organizeze DNA astfel încât să funcţioneze într-o manieră foarte profesionistă. Şi desigur că CE nu va reacţiona la posibila înlocuire a lui Morar din funcţie, dar va reacţiona foarte puternic dacă această măsură va duce la slăbirea DNA. Şi în opinia mea va duce la slăbirea DNA, pentru că procurorii vor învăţa o lecţie foarte simplă: dacă îmi fac treaba în mod corect, imparţial şi independent, voi fi şi eu demis la finalul mandatului. Este un mesaj foarte trist pentru o instituţie ca DNA", avertizează Kos.

"Politicienii români au de luat o decizie foarte simplă: să facă un pas înainte prin menţinerea lui Morar sau să facă mai mulţi paşi înapoi şi să se ajungă la situaţia în care chiar nu mai există nicio speranţă în lupta anticorupţie din România", spune preşedintele GRECO.

Referitor la mijloacele de presiune pe care le au insituţiile europene pentru a asigura continuarea luptei anticorupţie, Kos a spus că singurele care rămân eficiente sunt sancţiunile.

"CE a stabilit acest mecanism de monitorizare postaderare, după experienţa proastă cu cele zece state ce au aderat în 2004, care include şi posibilitatea aplicării de sancţiuni. Îmi pare rău să o spun, dar după aderare se pare că singurul mijloc de a convinge politicienii din ţările est-europene este sistemul de sancţiuni", consideră oficialul Consiliului Europei.

Întrebat dacă România a scăpat de sancţiuni, spre deosebire de Bulgaria, căreia i-au fost îngheţate fondurile europene, Kos a negat categoric. "Nu este ultimul raport. Iar în cazul în care Morar va fi demis, acest lucru va atrage o atenţie sporită la Bruxelles faţă de ce se întâmplă la Bucureşti. În perioada următoare, acest subiect va fi evaluat foarte critic", a avertizat preşedintele GRECO.

România face parte din 1999 din Grupul de State Împotriva Corupţiei, care asigură punerea în aplicare a Convenţiei penale privind corupţia a Consiliului Europei. Aceasta reglementează obligativitatea adoptării de măsuri legislative adecvate de către statele semnatare pentru incriminarea faptelor de corupţie săvârşite de parlamentari, funcţionari publici şi magistraţi naţionali şi internaţionali. GRECO evaluează periodic măsurile luate de România pentru a implementa Convenţia, aflându-se la a treia rundă de evaluare a României.

"Evaluăm ce face România în domeniul luptei anticorupţie şi adoptăm rapoarte ce conţin recomandări obligatorii. Ultimul raport a fost adoptat în decembrie 2007. Acum evaluăm legislaţia în ceea ce priveşte incriminările şi finanţarea partidelor politice, iar raportul va fi adoptat anul viitor", a precizat Kos.

Ultimul raport GRECO, adoptat în decembrie 2007, constata că România a implementat doar în proporţie de 40% recomandările formulate în cea de-a doua rundă de evaluare. 

"S-au înregistrat doar progrese restrânse în ceea ce priveşte majoritatea recomandărilor, progresele fiind absente în ceea ce priveşte recomandările legate de introducerea unor reguli adecvate pentru angajarea şi cariera funcţionarilor publici în general, armonizarea regulilor şi principiilor legate de refuzul de a primi cadouri, pregătirea inspectorilor fiscali în domeniul descoperirii eventualelor acte de corupţie. GRECO îndeamnă România să se angajeze cu hotărâre în politici anticorupţie destinate în mod clar implementării integrale a recomandărilor", conchidea raportul GRECO, invitând autorităţile române să furnizeze informaţii suplimentare privind implementarea recomandărilor până la data de 30 iunie 2009.