Considerat o mişcare de rezistenţă de o parte dintre ţările arabe, Hezbollahul este în acelaşi timp privit ca o organizaţie teroristă de mai multe ţări occidentale, între care Statele Unite, Marea Britanie şi mai ales Israelul. Deşi unul dintre ofiţerii de informaţii ai organizaţiei figurează pe lista teroriştilor internaţionali ai Consiliului Uniunii Europene, organismul european a refuzat să înscrie Hezbollahul printre mişcările teroriste. În schimb, Parlamentul European a votat la 10 martie 2005 o rezoluţie în care califică organizaţia drept teroristă.

Înfiinţat în 1982 cu sprijinul Siriei şi mai ales al Iranului, ca reacţie la invazia israeliană din luna iunie a aceluiaşi an, Hezbollahul a devenit foarte repede principala organizaţie militară în confruntarea cu Israelul în sudul Libanului. Constituită din mai multe grupări, organizaţia avea drept obiectiv iniţial extinderea revoluţiei islamice iraniene şi înfiinţarea unui stat islamic în Liban. La 23 octombrie 1983, i se atribuie două atentate sinucigaşe împotriva forţei multinaţionale de menţinere a păcii, soldate cu moartea a 248 americani şi 58 de francezi.

Între 1985 şi 1987 au loc lupte interne între diferitele grupări, gestionate din afară de Siria şi Iran. După moartea ayatollahului Khomeiny, influenţa Iranului scade, iar între 1990 şi 2000, Hezbollahul îşi consolidează alianţa cu Siria şi îşi întăreşte aripa militară. Îşi continuă lupta de gherilă împotriva Israelului într-un conflict care depăşeşte zona tampon din sudul Libanului.

Hezbollahul este acuzat că a luat ostatici cetăţeni occidentali în anii '80 şi că a organizat atentate teroriste. Se bucură de o oarecare simpatie în lumea arabă musulmană pentru că a obligat statul evreu să părăsească sudul Libanului în iunie 2000.