Majoritatea atentatelor din India sunt puse de autorităţi pe seama conflictului latent cu Pakistanul. Cele două ţări îşi dispută de aproape şase decenii un teritoriu aflat la graniţa comună, Kashmirul. Provincia este împărţită acum între cele două puteri asiatice, dar revendicată integral de fiecare dintre ele.

O altă sursă de conflict o reprezintă organizaţiile religioase extremiste care pretind exclusivitatea în diverse zone ale ţării.

India şi Pakistanul sunt locuite de o şesime din populaţia lumii, ceea ce repzintă o masă umană mai importantă decât cea a Chinei. Relaţiile dintre cele două state sunt marcate de unul dintre cele mai îndelungate şi mai compelxe conflicte de după cel de-al doilea război mondial. Specialiştii îl compară cu cel israeliano-palestinian.

Din 1947, când India şi Pakistanul au ieşit de sub posesiunea britanică şi au devenit independente, cele două state s-au confruntat în trei războaie, de fiecare dată miza fiind Kashmirul. Primul război a avut loc în anii 1947-48, cel de-al doilea în 1965, iar la treilea - numit şi războiul Pakistanului - în 1971.

Această rivalitate a făcut ca ambele ţări să se doteze, din 1998, cu arma nucleară.

La datele de până acum s-a adăugat în ultima vreme, ca element de destabilizare, războiul din Afganistan. După 11 septembrie 2001 şi mai ales după atentatele comise de militanţi islamişti din Kashmir asupra parlamentului provinciei, la Srinagar şi apoi chiar asupra sediului parlamentului indian de la New Delhi, India a luat măsuri represive împotriva Pakistanului. Islamabadul a reacţionat la fel de nervos, astfel încât tensiunea se menţine la un nivel ridicat la frontiera dintre cele două ţări.