Acordul în baza căruia soldatul american a fost transferat în SUA pentru judecată se referă la statutul forţelor militare americane pe teritoriul României şi a fost ratificat în 2002. În textul documentului se spune că România îşi exercită voinţa suverană de a renunţa la dreptul prioritar de exercitare a jurisdicţiei sale penale în cazurile unor infracţiuni în care sunt implicaţi militari americani.

Acordul vorbeşte, totuşi, şi despre situaţii când România poate solicita anumite pretenţii.

"Când autorităţile române competente consideră că un caz grav, de o importanţă deosebită şi de interes major pentru România, impune exercitarea jurisdicţiei române, ele pot reveni asupra renunţării stipulate printr-o declaraţie scrisă către autorităţile militare americane competente", se arată în Acordul Privind Forţele SUA în România.

Acordul mai prevede că, în cazul proceselor desfăşurate în România, orice determinare a existenţei unor presupuse infracţiuni ori a angajării răspunderii civile asupra unor militari americani va fi făcută de cea mai înaltă autoritate militară corespunzătoare a SUA, care vine în România.

Reprezentantul american poate supune tribunalului un certificat cu privire la aceste fapte, act care poate fi considerat o dovadă suficientă a faptei.

În acest moment familia lui Teo Peter are şanse foarte mici de a mai iniţia în România o acţiune în instanţă pe parte civilă. Directorul Institutului Naţional American pentru Justiţie Militară spune că, pentru a face acest lucru, fiul lui Teo Peter trebuie să ceară unui tribunal din România să îl găsească şi să îl citeze pe Cristopher VanGhoetem într-un proces civil la Bucureşti.