Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a apărut pe scena politică imediat după revoluţia din decembrie 1989. Minoritatea maghiară, cea mai numeroasă etnie din ţara noastră a avut în UDMR un reprezentant vizibil politic încă din primele zile de democraţie. Nu de puţine ori UDMR-ul şi-a atras critici din partea socialiştilor sau a partidului România Mare, care au văzut în Uniune o ameninţare la Statul unitar .

UDMR este singura formaţiune care a reuşit să rămână la guvernare trei legislaturi consecutive. În 1996, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România intră în coaliţia care formează guvernul, alături de Convenţia Democrată şi Uniunea Social Democrată. Patru ani mai târziu s-a schimbat puterea, dar UDMR a fost din nou cooptată la guvernare, de această dată împreună cu PSD. În iarna lui 2004, după ce Alianţei DA i s-a cerut să formeze cabinetul, formaţiunea minorităţii maghiare a completat coaliţia de aflată la putere, alături de conservatori.

Nemulţumiţi de politica UDMR, pe care au caracterizat-o a paşilor mărunţi sau a compromisului, maghiarii s-au constituit şi în alte organizaţii cu care încearcă să se facă auziţi pe scena politică. Folosind încă de la înfiinţare un discurs radical, Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, Consiliul Naţional Secuiesc sau Uniunea Civic Maghiară au revendicat autonomia ţinutului secuiesc pe criterii etnice.

CNS, condus de Csapo Jozsef, fost senator udemerist, doreste realizarea autonomiei teritoriale a Harghitei, Covasna şi Mures prin "mijloace democratice". Preşedintele UDMR, Marko Bela, afirmă că în Ţinutul Secuiesc există interese comune şi este nevoie de acestă asociere a celor trei judeţe mai ales că la ora actuală regiunile de dezvoltare economică existente nu sunt potrivite.

La începutul lunii februarie, Consiliul Naţional Secuiesc a organizat un referendum cu privire autonomia ţinutului alcătuit din cele trei judeţe. Reprezentanţii UDMR nu au condamnat şi nici nu au susţinut iniţiativa. Dacă Gyorgy Frunda crede că organizarea referendumului a fost un test social privind atitudinea oamenilor faţă de autonomie, alte voci din UDMR au criticat această acţiune, pe motiv că ar duce la scindarea populaţia maghiare.