"Insule mici, precum Insula Şerpilor, au avut efecte juridice în delimitările maritime precedente, chiar dacă nu întotdeauna efect deplin. Fiecare caz de delimitare maritimă este unic şi fiecare trebuie analizat în contextul geografic dat. O dată demonstrat că Insula Şerpilor are o linie de bază, această linie trebuie să ofere puncte de bază relevante în delimitare", a declarat joi Rodman Bundy, expertul echipei ce reprezintă Ucraina la Haga.

În ceea ce priveşte argumentul României că există hărţi din timpul Războiului Rece care descriu frontiera ucraineană de-a lungul arcului de 12 mile în jurul Insulei Şerpilor, Ucraina a invocat "motive de securitate".

"Ar fi putut exista multe motive pentru a desena în asemenea fel. Insula Şerpilor este o insulă proeminentă în Marea Neagră, iar hărţile erau făcute pentru navigaţie - pentru vase şi submarine. Hărţile sunt realizate în timpul Războiului Rece, astfel că puteau să fie motive de securitate pentru care acel semn de frontieră să fie pus acolo. Insula Şerpilor avea o valoare strategică în acea perioadă", a justificat Michael Wood, reprezentant al Ucrainei la Haga.

Ucraina a argumentat, în plus, că hărţile folosite de România, care trasează o frontieră în jurul Insulei Şerpilor nu reprezintă o recunoaştere de către Ucraina a acestei delimitări "deoarece cartografii nu sunt jurişti şi nu înţeleg semnificaţia a ceea ce desenează".

"România dă o importanţă prea mare simbolurilor care sunt trecute pe hartă", a conchis Wood, adăugând că documentele folosite în acest sens de România în proces nu sunt relevante pentru delimitarea maritimă.