Sursa: britannica.com

"Sper ca votul definitiv să aibă loc în 24 noiembrie", a spus el, după aprobarea acordului, duminică, de către Guvernul irakian. "Luni va avea loc votul în primă lectură, două zile mai târziu a doua şi după patru zile votul definitiv", a adăugat el.

Guvernul irakian a aprobat duminică acordul de securitate care prevede retragerea totală a trupelor americane până la sfârşitul lui 2011 şi care mai stipulează că dosarele deţinuţilor irakieni din custodia americană vor fi transferate justiţiei irakiene, a anunţat un oficial.

Acordul a fost adoptat de 27 dintre cei 38 membri prezenţi ai Consiliului de miniştri. Premierul avea nevoie de o majoritate de două treimi. Reuniunea a durat două ore şi jumătate, potrivit sursei guvernamentale.

"Toate grupurile politice au exprimat o atitudine pozitivă. Consideră acest acord drept cel mai bun posibil, pentru că organizează prezenţa forţelor americane şi le garantează retragerea totală", a spus purtătorul de cuvînt al guvernului, Ali al-Dabbagh. "Ultimele modificări au permis obţinerea celor mai bune soluţii posibile pentru cele două părţi în circumstanţele actuale", a adăugat el.

Acordul va oferi un cadru juridic prezenţei soldaţilor americani, având în vedere că mandatul ONU sub care acţionau se încheie la 31 decembrie. Potrivit unor surse guvernamentale, acordul prevede retragerea forţelor americane din oraşe şi localităţi la sfârşitul lui iunie 2009 şi retragerea totală din Irak la sfârşitul lui 2011.

De asemenea, dosarele celor 16.400 irakieni deţinuţi de armata americană "vor fi transferate guvernului irakian, iar justiţia irakiană îi va elibera pe cei împotriva cărora nu există acuzaţii şi îi va judeca pe presupuşii vinovaţi", a spus un purtător de cuvânt irakian. Mohammad Munaf, implicat în dosarul ziariştilor români răpiţi în Irak, este închis la Camp Cropper.

Munaf a încercat să conteste în justiţia americană predarea sa către autorităţile irakiene, dar Curtea Supremă americană a tranşat împotriva lui.

Munaf a fost închis Camp Cropper în urma răpirii a trei jurnalişti români pe care el îi însoţea la Bagdad şi alături de care a fost ţinut ostatic timp de aproape două luni. După ce Munaf şi jurnaliştii au fost eliberaţi, autorităţile române şi americane l-au acuzat că a participat la organizarea răpirii. Cazul lui Munaf a fost judecat de Tribunalul Penal Central irakian, unde acesta a fost găsit vinovat şi condamnat la moarte, după un proces pe care avocaţii săi l-au catalogat drept o parodie judiciară.

Autorităţile americane au vrut să îl transfere pe Munaf autorităţilor irakiene pentru punerea în aplicare a sentinţei, dar anul acesta o curte de apel irakiană a anulat sentinţa. Munaf a rămas la Camp Cropper, iar o instanţă irakiană urmează să decidă ce proceduri se vor aplica în cazul lui.

Textul acordului SUA-Irak, negociat aprins timp aproape un an, prevede retragerea celor 150.000 de militari americani repartizaţi în mai mult de 400 de baze la opt ani de la declanşarea invaziei. Reuniunea guvernului s-a deschis printr-o prezentare a acordului făcută de către premier şi fiecare ministru a luat cuvîntul.

Premierul era aproape sigur că va obţine majoritatea necesară de două treimi din cei 38 de miniştri. Odată adoptat, textul cu 31 de articole va fi prezentat Parlamentului, care îl poate aproba cu majoritatea simplă.

Preşedinţia colectivă, Consiliul prezidenţial, va trebui să-şi dea de asemenea acordul  înainte ca textul să fie semnat de premierul Maliki şi de George W. Bush. Casa Albă a salutat vineri textul ca "un acord bun" ce mulţumeşte ambele părţi.

În privinţa imunităţii acordate militarilor americani, punct sensibil, un comitet comun va fi cel care va stabili dacă un militar american suspectat de vreo infracţiune era în misiune sau nu şi dacă poate fi predat tribunalelor irakiene. De asemenea, Irakul va avea dreptul, dacă va dori, să verifice materialul american care intră sau iese pe la frontierele sale.

Liderul radical şiit Moqtada Sadr, inamic al americanilor, a cerut vineri ţărilor musulmane să protesteze faţă de proiectul de acord şi a anunţat formarea unei noi miliţii "de rezistenţă" împotriva "ocupantului".