Politicienii au transformat lupta anticorupţie într-un mesaj electoral. În consecinţă, eliminarea corupţiei din sistemul judiciar este doar o sintagmă des folosită de politicieni, şi nu o prioritate, aşa cum era considerată înainte de aderare. Acestea sunt principalele concluzii ale unui studiu comandat de Transparency International pentru perioada aprilie 2006 - aprilie 2007.

Studiul a fost realizat de Transparency International în 105 state din lume şi vizează problema corupţiei în sistemul juridic. În ceea ce priveşte România, raportul arată că de la 1 ianuarie 2007, de când am aderat la Uniunea Europeană, sintagma luptă anticorupţie este folosită de politicieni pentru a impresiona şi concret nu s-a mai făcut nimic în acest sens.

Activitatea Consiliului Superior al Magistraturii a decăzut mult atât în ochii cetăţenilor, cât şi în cei ai magistraţilor. Dacă în 2005, 60% dintre judecători şi procurori aveau încredere în această instituţie, în 2006 numărul acestora a scăzut la doar 43%. Mai mult, din cele peste 3.700 de sesizări şi petiţii care au ajuns la CSM, doar 59 au fost luate în discuţie.

Direcţia Naţională Anticorupţie a fost şi ea criticată, în sensul că cei mai mulţi demnitari cercetaţi de DNA se aleg cu condamnări cu suspendare, mai exact cu o pată neagră în cazier.

Studiul mai arată că atât Parlamentul, cât şi Guvernul adoptă legi aberante. Ca exemplu a fost dată legea 544 privind accesul la informaţii publice, care în octombrie 2006 a fost modificată de două ori în aceeaşi zi.

Corupţia este un fenomen foarte răspândit şi în administraţia publică spune raportul. O concluzie foarte gravă a Transparency International este că fenomenul corupţiei încetineşte creşterea economică.