"România: moartea reformei" este titlul articolului publicat de reputatul istoric britanic Tom Gallagher în publicaţia online Open Democracy. Gallagher, autor al mai multor lucrări despre România postcomunistă, face o radiografie incisivă a situaţiei de la Bucureşti.

Tom Gallagher, şeful catedrei pentru Conflicte Etnice şi Pace a Universităţii Bradford din Marea Britanie, afirmă în materialul său că "răzbunarea cartelurilor sprijinite de partidele de la Bucureşti evidenţiază eşecul politicii Uniunii Europene" şi că actuala criză politică din România ar putea destabiliza Uniunea însăşi.

Gallagher reproşează Guvernului de la Bucureşti că "a luat o pauză de la reformă". Un alt reproş este adus de Gallagher chiar oficialilor europeni, care ar fi trebuit să vadă semnele de avertisment privind deteriorarea stuaţiei din România încă de la ceremoniile de Anul Nou dedicate aderării la Uniunea Europeană. Istoricul britanic îl critică aspru pe compatriotul său din Parlamentul European, Graham Watson, care nu numai că a sprijinit intrarea conservatorilor lui Dan Voiculescu în grupul parlamentar liberal, în ciuda acuzaţiilor de corupţie care planau asupra unora dintre ei, dar a şi afirmat că suspendarea lui Băsescu este justificată.

Gallagher, care mai acuză Bruxelles-ul că s-a lăsat manipulat cu naivitate de politicienii de la Bucureşti, se întreabă dacă UE "se va trezi şi va recunoaşte că eforturile de exportare a valorilor şi metodelor de guvernare europene au dat greş în România". O entitate postmodernă naivă precum Uniunea Europeană, afirmă Gallagher, nu poate face faţă cartelurilor lipsite de scrupule de la Bucureşti: "Fără un efort de reevaluare rapid şi profund, aceste forţe prădătoare - cu numai un preşedinte izolat care să li se opună - pot ameninţa chiar stabilitatea Uniunii".

În finalul articolului, istoricul britanic face şi o predicţie: în ciuda suspiciunii istorice a românilor faţă de Rusia, nu este exclus ca reprezentanţii puterii de la Bucureşti să-şi lege interesele economice, în special cele energetice, de Rusia, şi să devină un cap de pod al influenţei Moscovei în UE. În acest caz, conchide autorul, în loc ca Europa să occidentalizeze una din graniţele sale, România ar putea contribui la erodarea Uniunii Europene din interiorul ei.