Foto: votermedia.org

"Pentru oficialii corupţi din Europa Centrală şi de Est, rareori viaţa a fost mai bună. Aderarea la UE a produs mari şi tentante rezerve de bani publici, numai buni de a fi furaţi. Iar instituţiile anticorupţie din regiune se dovedesc a fi ştirbe, marginalizate sau pur şi simplu înfrânte", potrivit The Economist.

"Cele mai mari probleme sunt în România şi Bulgaria, cele mai noi state UE, ale căror aparentă inabilitate sau lipsă de voinţă de a combate corupţia la nivel înalt a dus la atenţionări publice acerbe de la Bruxelles", continuă publicaţia britanică.

"Înainte de aderare, guvernele erau monitorizate atent. Acum, lupta anticorupţie nu mai este o prioritate", comentează Drago Kos, preşedintele GRECO, o organizaţie anticorupţie afiliată Consiliului Europei.

"Europenizarea elitelor politice a fost considerată în mare parte ca un lucru de la sine înţeles", explică Alina Mungiu-Pippidi.

Cele mai spectaculoase cazuri privind abandonarea eforturilor anticorupţie sunt în Balcani, mai ales în România şi Bulgaria, consideră The Economist. "La nici trei luni după ce a aderat la UE în 2007, Guvernul român a dat-o afară pe Monica Macovei, un ministru ferm care a atacat frontal fenomenul corupţiei. Succesorul ei a încercat să-l concedieze pe procurorul care îi cerceta pe sponsorii săi politici. Actualul ministru este un fost avocat al Gazprom. Obstacolele procedurale au blocat toate cazurile de corupţie la nivel înalt. Investigarea foştilor miniştri necesită acum aprobarea Parlamentului, trimiţând fiecare caz înapoi la punctul de plecare. Deşi România are cel mai prost scor din UE în indicele Transparency International, Guvernul pare mai degrabă determinat să-şi atace criticii decât corupţia", apreciază The Economist.

"Bulgaria, de asemenea, preferă vorbele în locul acţiunii. Multiplele agenţii anticorupţie sunt prost coordonate sau nici măcar nu funcţionează", arată analiza revistei britanice. "Agenţii inventate special nu pot compensa un sistem judiciar plin de procurori şi judecători escroci, timizi sau neexperimentaţi", mai scrie The Economist, dând exemplul Poloniei.

"Combaterea corupţiei funcţionează doar dacă administraţia publică este simplificată până la punctul în care luarea de mită devine nenecesară sau extrem de suspectă. Acesta a fost secretul succesului în Estonia, probabil cea mai curată ţară din regiune. Dar majoritatea statelor esteuropene trebuie încă să-şi reformeze birocraţiile care oferă multe oportunităţi intermediarilor ce oferă scurtături în schimbul unor beneficii materiale. Pe măsură ce competitivitatea sa economică se erodează, Europa de Est nu-şi mai poate permite o proastă guvernare", conchide The Economist.