În ceea ce priveşte măsurile pentru combaterea crizei economice globale, Tăriceanu a declarat: "Trebuie să continuăm cu măsuri de sprijinire activă a economiei, nu numai a sectorului bancar, ci şi a întreprinderilor, pentru menţinerea creşterii economice şi crearea sau păstrarea locurilor de muncă existente."

Mai mult, Tăriceanu spune că măsurile active pe care statele vor să le introducă pot presupune depăşirea deficitului bugetar agreat prin criteriile de la Maastricht. "Guvernul consideră că, în astfel de situaţii excepţionale, trebuie să luăm măsuri excepţionale. Măsurile pe care le vom adopta pot să ducă, temporar, pe perioada crizei, la depăşrea unor plafoane care, din punct de vedere economic, într-o perioadă economică normală, sunt corecte."

Premierul a atras atenţia că şi în România, în perioada următoare, există posibilitatea ca deficitul bugetar să fie depăşit, "însă nu prin cheltuieli guvernamentale destinate consumului, ci prin cheltuieli guvernamentale care sunt destinate proiectelor de investiţii sau susţinerii unor proiecte de investiţii majore în România."

Astfel, în domeniul construcţiei de automobile, Tăriceanu a pus accent pe proiectele realizate de firma Dacia-Renault, în special Centrul tehnologic de la Titu, sau proiectul Ford de la Craiova. El a mai precizat că doreşte ca România să acorde garanţii de stat Băncii Europene de Investiţii, care să finanţeze proiectele, pentru a se putea finaliza. "O asemenea schemă, plus ajutorul de stat, poate fi avută în vedere şi pentru investiţia lui Voestalpine la Constanţa", a completat prim-ministrul.

Tăriceanu a spus că a discutat cu noul cancelar austriac despre proiectul legat de folosirea Dunării şi a banilor europeni pentru a utiliza Dunărea ca un mijloc principal de transport de comunicaţie şi economic în regiunea central-europeană şi estică. 

Alte subiecte pe care Tăriceanu a ţinut să le valorifice cu oficialul austriac sunt algerea celui de-al doilea amplasament pentru construirea celei de-a doua centrale nucleare şi proiectul unei centrale hidroelectrice pe Dunăre, în cooperare cu Bulgaria, având în vedere necesitatea trecerii către energii regenerabile.