Fii la curent cu cele mai importante ştiri ale zilei
REALITATEA.NET pe Facebook REALITATEA.NET pe Twitter REALITATEA.NET pe Pinterest REALITATEA.NET pe RSS REALITATEA.NET pe Newsletter REALITATEA.NET pe Youtube

Supernovele aduc Premiul Nobel 2011 pentru fizică, pentru trei cercetători

Trei cercetători împart anul acesta Premiul Nobel pentru fizică, pentru studiul asupra supernovelor. Cei trei cercetători sunt Saul Perlmutter, pentru proiectul Supernova Cosmology, şi Brian P. Schmidt şi Adam G. Riess, din echipa de cercetare The High-z Supernova.

Premiul Nobel 2011 pentru fizică
Premiul Nobel 2011 pentru fizică / FOTO: arstechnica.net

Jumătate din Premiul Nobel 2011 pentru fizică i-a fost acordat cercetătorului american Saul Perlmutter, de la Lawrence Berkeley National Laboratory şi Universitatea din California, liderul proiectului The Supernova Cosmology.

Cea de-a doua jumătate a premiului merge la echipa formată din americanul Brian P. Schmidt, de la Universitatea Naţională Australiană şi din Adam G. Riess, de la Universitatea Johns Hopkins şi Space Telescope Science Institute din Baltimore, SUA. Cei doi au făcut parte din echipa de cercetare The High-z Supernova.

"Unii spun că lumea se va sfârşi în foc, alţii spun că în gheaţă". Care va fi destinul final al Universului? Probabil îşi va termina existenţa în gheaţă, potrivit studiilor laureaţilor Nobel în fizică, de anul acesta. Ei au studiat zeci de stele care au explodat, denumite supernove şi au descoperit că Universul se măreşte din ce în ce mai  rapid. Descoperirea a fost o surpriză chiar şi pentru laureaţi.

În 1998, fundaţiile cosmologiei au fost cutremurate de două echipe de cercetători. Una dintre echipe, condusă de Saul Perlmutter, şi-a început studiul în 1988. Brian Schmidt a condus altă echipă, lansată la sfârşitul lui 1994, în care Adam Riess a avut un rol crucial.

Echipele de cercetare au cartografiat Universul prin localizarea celor mai îndepărtate supernove. Telescoapele de pe Terra şi din spaţiu mai sofisticate, precum şi computere mai puternice şi senzori de imagine digitali, au deschis posibilitatea în anii 1990 să fie adăugate mai multe piese din puzzle-ul cosmologic, spune Comitetul Nobel.

Aceste echipe au folosit un anumit tip de supernovă, denumită supernova de tip Ia. Este explozia unei stele bătrâne, masive ca Soarele, însă mici ca Pământul. O singură astfel de supernovă poate emite la fel de multă lumină ca o galaxie întreagă. Cele două echipe de cercetare au descoperit peste 50 de supernove îndepărtate a căror lumină era, însă, mai slabă decât se aşteptau - acesta a fost semnul că expansiunea Universului este accelerată.

Se ştie de peste un secol că Universul se extinde, drept consecinţă a Big Bang-ului, care a avut loc în urmă cu circa 14 miliarde de ani. Totuşi, descoperirea că expansiunea cosmosului este accelerată este uimitoare, spune Comitetul Nobel. Dacă expansiunea va avea loc din ce în ce mai repede, Universul va sfârşi în gheaţă.

Accelerarea este provocată de energia întunecată, însă nimeni nu ştie ce este ea - fiind unul dintre cele mai mari mistere ale fizicii.

Premiul Nobel pentru fizică a fost anunţat marţi, la ora 12:45 (ora României) la Stockholm, Suedia.

Anul trecut, profesorii Andre Geim şi Konstantin Novoselov de la Universitatea Manchester din Anglia au câştigat Nobelul pentru fizică pentru experimentele inovatoare cu grafenul, cel mai puternic,dar şi cel mai subţire material cunoscut vreodată de omenire.

Premiul pentru fizică valorează circa 1.44 milioane de dolari.

Principalii favoriţi la Premiul Nobel 2011 pentru fizică au fost trei cercetători cu studiu asupra particulelor care joacă un rol important în dezvoltarea computerelor cuantice super-rapide.

Deşi Comitetul Nobel nu oferă informaţii despre candidaţii premiilor, Alain Aspect din Franţa, John Clauser din SUA şi Anton Zeilinger din Austria au fost favoriţi anul acesta. Trio-ul a fost cotat cel mai bine de Karin Bojs, cel mai bun "ghicitor" al Premiilor Nobel, editor de ştiinţă al ziarului suedez Dagens Nyheter.

Alţi posibili candidaţi au fost Yakir Aharonov din Israel şi britanicul Michael Berry, pentru munca lor asupra Efectului Aharonov-Bohm şi Faza Berry, tot din mecanica cuantică.

Luni, Premiul Nobel 2011 pentru medicină a fost acordat lui Ralph Steinman, Bruce A. Beutler şi Jules A. Hoffmann, pentru studii asupra imunităţii.

Din păcate, Ralph Steinmen a murit pe 30 septembrie, din cauza cancerului la pancreas, la vârsta de 68 de ani.

Comitetul Nobel nu a ştiu de decesul său, întrucât una din reguli este ca premiul să nu fie acordat postum. Comitetul a anunţat luni seară, într-o conferinţă de presă, că nu îi va retrage premiul lui Steinman.

print
Upload fişiere:



Trimite
CELE MAI NOI ŞTIRI
CELE MAI CITITE ŞTIRI 3h 24h 7z 30z
REALITATEA LOCALA »
SC Realitatea Media SA se afla in procedura insolventei reglementata de Legea nr. 85/2006, in conformitate cu incheierea de sedinta din data de 07.09.2011, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a VII-a Comerciala in dosarul nr. 58935/3/2011.

CNA- Consiliul National al audiovizualului: Bd. Libertatii nr.14, sector 5, cod 050706, Bucuresti www.cna.ro