Explozie de proporţii colosale la o distanţă de 240 de milioane de ani-lumină de Pământ: observatorul orbital Chandra şi telescoapele terestre ale Agenţiei Spaţiale Nord-Americane au suprins imagini ale celei mai spectaculoase supernove înregistrate vreodată.

La câteva luni de la producerea sa, ea continuă să fie cel mai luminos fenomen cunoscut din Univers. În comunitatea astronomică, se consideră că numai primele stele, apărute imediat după Big Bang, fenomen care a constituit actul de naştere al Universului, au mai avut o asemenea luminozitate.

Luminozitatea supernovei este de 50 de miliarde de ori mai mare decât cea a Soarelui nostru şi de cinci ori mai intensă faţă de cea a celor mai puternice fenomene similare, înregistrate până în prezent.

Steaua, a cărei existenţă a încetat prin această explozie gigantică, avea o masă de 150 de ori mai mare decât cea a astrului nostrul solar. Fenomenul de supernovă reprezină ultima fază din viaţa unei stele. După o implozie care duce la colapsul stelei din cauza propriei forţe de gravitaţie, se formează o gaură neagră.

Uriaşa presiune care ia naştere produce o explozie ce poate fi observată la distanţe de milioane de ani-lumină. Fenomenul afectează stelele care au o masă mai mare de opt până la 20 de ori faţă de cea solară.

Stelele gigant sunt, însă, foarte rare. Spre exemplu, în galaxia noastră, Calea Lactee, doar câteva dintre cele peste aproximativ 400 de miliarde de stele sunt de dimensiuni gigantice.

Cercetătorii cred că steaua Eta Carinae, aflată la o distanţă de numai 7.500 de ani-lumină de Terra, va intra, la rândul său, în faza de supernovă. Explozia nu va ameninţa Pământul, dar ea va fi perfect vizibilă pentru locuitorii emisferei sudice. Asemenea gigantei din Galaxia NGC 1260 înainte de implozie, şi Eta Carinae a început să arunce în spaţiu mari cantităţi din masa stelară.

Transformarea acestei stele într-o supernovă ar putea fi cel mai spectaculos fenomen văzut vreodată în istoria civilizaţiei umane, sunt de părere specialiştii.