Gata pentru o disciplină bugetară germană? România şi 24 de state UE au spus DA pactului fiscal

România şi alte 24 de state membre UE au spus DA, la summitul desfăşurat luni la Bruxelles, noului pact bugetar inspirat de Germania, care introduce o disciplină fiscală consolidată la nivel european.

"Toate statele şi-au manifestat intenţia de a adera la pactul bugetar cu excepţia Marii Britanii şi a Republicii Cehe", a declarat pentru presă premierul suedez Fredrik Reinfelt la finalul summitului european, potrivit Mediafax. Marea Britanie îşi anunţase deja refuzul de a semna.

SUMMITUL de la Bruxelles: Liderii UE au ajuns la un acord. Ce conţine pactul bugetar

Praga a invocat "motive constituţionale" şi dificultăţi de a-l ratifica, conform preşedintelui francez Nicolas Sarkozy care s-a arătat surprins de această schimbare de atitudine a Cehiei ce în decembrie a susţinut proiectul.

Bugete echilibrate

Mai multe state europene s-au înţeles pe 9 decembrie să încheie un acord interguvernamental pentru consolidarea disciplinei fiscale, un pas necesar pentru credibilitatea blocului comunitar în lupta cu criza. Bugetele naţionale vor fi supervizate la nivel european, iar statele care se îndatorează excesiv vor fi sancţionate automat.

Pactul prevede ca statele semnatare să menţină bugete echilibrate şi un deficit structural care să nu depăşească 0,5 la sută din PIB. Fiecare stat va trebui să instituie un mecanism de corecţie care se va declanşa automat în caz de deparaj în raport cu acest obiectiv.

În caz de depăşire a limitei de 3 la sută din PIB a deficitelor publice anuale, statele vor fi expuse unor sancţiuni cvasi-automate. Tratatul trebuie inclus dacă este posibil în constituţiile statelor. Confruntată cu dificultăţi, Germania a trebuit să accepte ca anumite ţări să adopte acordul ca un simplu text de lege.

Noul pact UE: de la compromisul unei Europe cu două viteze la salvarea Uniunii

România va participa la reuniunile zonei euro

Acordul de principiu din cadul summitului liderilor europeni la Bruxelles a fost posibil datorită unui compromis la care au ajuns Polonia şi Franţa cu privire la subiectul formatului summitelor zonei euro.

Această problemă simbolică, dar foarte sensibilă din punct de vedere politic, a constituit un subiect de dispute de câteva săptămâni. Varşovia, susţinută de câteva ţări din Europa de Est, insista ca statele care nu utilizează încă moneda comună să poată participa în continuare la summiturile zonei euro. Parisul refuza ca această prezenţă să devină sistematică. A fost găsită o formulă de compromis între cele două variante.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni seară, după lucrările informale ale Consiliului European, că s-a stabilit ca statele non-euro să participe la reuniunile oficiale ale zonei euro ori de câte ori se discută despre piaţa unică, competitivitate sau modificările de strategie ale Zonei Euro.

Acord pe tema fondului de salvare a statelor cu probleme

Liderii UE au mai ajuns la un acord privind Mecanismul European de Stabilitate, care va dispounde de fonduri în valoare de 500 de miliarde de euro şi va intra în vigoare de la 1 iulie, cu un an mai devreme decât era plănuit iniţial.

Germania, donatorul de serviciu al bugetului UE, a rezistat presiunilor şi a refuzat să mărească plafonul de 500 de miliarde pentru Mecanismul care va avea rolul de a asigura fonduri de urgenţă pentru statele care riscă să intre în incapacitate de plată.