Summit-ul îi va reuni în perioada 7-9 iulie pe şefii de stat sau de guvern a celor mai industrializate opt ţări din lume: Germania, Canada, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Italia, Japonia şi Rusia. Dintre aceştia, doar preşedintele rus şi premierul italian, amândoii proaspăt inslaţi la putere, pot să se laude pentru moment că trăiesc o lună de miere cu electoratul.

"Majoritatea liderilor G8 suferă de o capacitate de influenţă redusă sau se sprijină pe baze politice fragile", remarcă Koichi Hajo, economist-şef la Institutul de cercetare NLI de la Tokyo.

"În aceste condiţii, va fi dificil pentru ei să anunţe măsuri drastice, care se traduc adesea prin sacrificii pe plan naţional. Mă tem că majoritatea liderilor au greutăţi în a-şi exercita autoritatea", prezice el.

Summit-ul G8 de la Toyako va fi ultimul al preşedintelui american George W. Bush, al cărui mandat la Casa Albă expiră peste şase luni. Lipsit de popularitate, Bush este deja eclipsat, în atenţia mondială, de competiţia pentru propria sa funcţie.

Premierul nipon Yasuo Fukuda, gazda summit-ului, suferă la rândul său de o cotă de popularitate dezastruoasă, de mai puţin de 20%, şi este practic în imposibilitate de a guverna. Opoziţia, care controlează una dintre cele două camere ale Parlamentului, face totul pentru a-i bloca iniţiativele.

Premierul britanic Gordon Brown este şi el la cel mai scăzut nivel în sondaje. Cât despre preşedintele francez Nicolas Sarkozy, cota sa de popularitate a scăzut dramatic într-un an de la sosirea la putere.

În Germania, cancelarul conservator Angela Merkel, care guvernează cu ajutorul unei coaliţii fragile cu centru-stânga, va avea greutăţi să găsească un nou partener, după alegerile din 2009. Iar în Canada, premierul Stephen Harper conduce un guvern minoritar şi speculaţiile referitoare la alegerile anticipate nu încetează să circule.

Singurele excepţii sunt preşedintele rus Dmitri Medvedev, care are o popularitate mare de când l-a înlocuit pe Vladimir Putin în mai, şi premierul italian Silvio Berlusconi, revenit la putere în mai şi aflat încă în graţiile electoratului cu peste 50% opinii favorabile.

Fiecare dintre aceşti lideri este slăbit de problemele din ţara sa, dar analiştii subliniază că dificultăţile economice, în special creşterea preţului petrolului şi alimentelor, sunt numitorul comun.

Totuşi, un summit G8 al liderilor în dizgraţie nu este neapărat un summit ratat, afirmă John Kirton, directorul grupului de cercetare privind G8 de la Universitatea din Toronto. El reaminteşte că unul dintre cele mai reuşite summit-uri G8 din istorie a fost acela din 1979 de la Tokyo, în plin şoc petrolier, în pofida poziţiei slăbite a preşedintelui american de atunci, Jimmy Carter.