Criza a doborât până acum cinci guverne din Europa, care au fost nevoite să îşi încheie mandatele înainte de termen şi să lase loc unor interimari sau, în mod direct, alegerilor anticipate. Vezi în continuare, în ordine cronologică, cine şi când a căzut.
1. ISLANDA Guvernul micului stat insular a fost primul lovit. Premierul Geir Haarde a anunţat demisia imediată a guvernului său de centru-dreapta pe 26 ianuarie 2009, cu mai bine de un an înainte de finalul mandatului. Decizia venea ca o consecinţă a crizei care afecta ţara de patru luni.
Islanda, care nu face parte din Uniunea Europeană, avea o economie bazată pe sectorul bancar, iar criza finaciară din toamna lui 2008 a falimentat practic ţara. Haarde a fost înlocuit de social-democrata Johanna Sigurdardottir.
2. IRLANDA După ce s-a îndatorat masiv pentru a salva băncile afectate de spargerea bulei imobiliare, Dublinul a rezistat în lupta cu criza până în noiembrie 2010, când a fost nevoit să ceară ajutorul financiar al UE şi FMI.
Irlandezii au luat împrumutul ca pe o umilinţă naţională. Fără sprijin în parlament, premierul Brian Cowen, şeful de centru Fianna Fáil, a făcut pasul înapoi şi a acceptat convocarea alegerilor anticipate. La scrutinul organizat în 25 februarie, partidul său a fost zdrobit. A fost înlocuit la şefia guvernului de Enda Kenny, şeful partidului de centru-dreapta Fine Gael.
3. PORTUGALIA Lisabona a cedat în martie. Premierul socialist Jose Socrates şi-a anunţat demisia pe data de 23, după ce parlamentul i-a respins un plan de austeritate foarte important.
Ulterior, guvernul portughez a fost nevoit să ceară sprijinul financiar al UE şi FMI pentru a împiedica intrarea ţării în incapacitate de plată. La alegerile anticipate organizate pe 5 iunie, socialiştii au pierdut. Noul guvern a fost format de social-democraţi ( de centru-dreapta) iar funcţia de premier a fost preluată de Pedro Passos Coelho.
4. GRECIA Premierul socialist elen Georgios Papandreou a venit la putere când criza deja începuse, în toamna lui 2009, şi a plecat zilele trecute. După doi ani de austeritate şi tensiuni sociale în urma cărora Grecia s-a afundat şi mai mult în criză, el a fost nevoit să îşi admită neputinţa.
Fără sprijin popular şi politic, într-un moment critic în care ţara se apropia de intrarea în incapacitate de plată, Papandreou a ales să demisioneze şi să lase locul unui guvern de coaliţie, condus de tehnocratul Lucas Papademos. Anticipatele ar putea avea loc în toamnă iar favoriţi sunt conservatorii din Noua Democraţie.
5. ITALIA Dacă pică Italia, pică Zona euro!, au avertizat economiştii. Deocamdată a picat doar guvernul italian al premierului Silvio Berlusconi, care şi-a prezentat sâmbătă demisia.
Berlusconi a lăsat în urmă o ţară cu o datorie publică de 1,9 trilioane şi o creştere economică anemică, ale cărei costuri de împrumut crescuseră până la pragul de nesustenabilitate.
Criza pare să fi încheiat cariera abilului premier Silvio Berlusconi, care supravieţuit timp de 17 ani la vârful politicii italiene. El va fi înlocuit de economistul Mario Monti, care încearcă să reunească sprijinul unei coaliţii.
Guvernul italian nu este ultima victimă a crizei, se pregăteşte cel de la Madrid.
SPANIA Premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero a anunţat încă din vară convocarea alegerilor anticipate. Acestea vor avea loc pe 20 noiembrie şi favoriţi detaşaţi sunt conservatorii din opoziţie, conduşi de Mariano Rajoy.
Spania, una dintre ţările cele mai afectate de criză, se confruntă cu o datorie publică foarte mare şi a fost nevoită să intervină pentru a-şi recapitaliza băncile afectate de spargerea bulei imobiliare.
Poate cel mai grav indicator este cel al şomajului - peste 20%, cea mai mare rată înregistrată în lumea dezvoltată.









Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M