FOTO: softwar.net

"Am depistat un tir cu rachetă în Iran la data de 16 august şi informaţiile noastre indică faptul că testul nu a reuşit", a declarat responsabilul precizând că falsul satelit "nu a atins orbita".

Teheranul anunţase că a testat cu succes duminică o rachetă de fabricaţie iraniană şi a reuşit să pună pe orbită "un satelit experimental".

A doua zi după lansare însă, Iranul nu a furnizat nicio informaţie cu privire la performanţele lansatorului, iar televiziunea nu a arătat decât scurte secvenţe din timpul zborului.

Potrivit responsabilului american citat de AFP, racheta iraniană nu a ajuns decât la o altitudine mică după lansare. "A fost un test mai degrabă neconcludent", a comentat el. Racheta "cu siguranţă nu s-a ridicat foarte mult deasupra solului şi nu şi-a atins obiectivele revendicate de iranieni".

Casa Albă calificase duminică drept "îngrijorătoare" această lansare, afirmând că se teme că iranienii vor profita de "dublul uzaj" al acestor tehnologii pentru programele lor de rachete balistice.

Ţările occidentale, cu Statele Unite în frunte, se tem că Iranul poate deturna programul său nuclear civil în scopuri militare, în timp ce Teheranul neagă o astfel de intenţie.

Rusia a replicat marţi că nu vede niciun "motiv de îngrijorare" în testarea de către Iran a unei rachete pentru lansări spaţiale şi a spus că este "nejustificată" orice tentativă de a folosi pretextul acestui test pentru a explica amplasarea scutului american antirachetă în Europa de Est. "Îngrijorarea exprimată de Statele Unite în legătură cu utilizarea tehnologiei rachetelor (spaţiale) de către Iran pentru rachetele balistice nu are fundament", consideră Ministerul rus al Afacerilor Externe într-un comunicat. "Iranul are deja câteva tipuri de rachete balistice cu raza de acţiune de până la 2.000 de kilometri. I-ar fi suficient să le echipeze cu un propulsor suplimentar", spune Moscova.

Rusia şi Occidentul trec în ultimele zile prin cea mai tensionată perioadă de după Războiul Rece, după ce Moscova a intervenit militar în Georgia în legătură cu teritoriul separatist georgian Osetia de Sud. Răspunsul dur al Moscovei la acţiunile Georgiei din Osetia de Sud a readus în memorie spectrul metodelor de intervenţie ale fostei URSS. Polonia, una dintre ţările care a condamnat cel mai puternic intervenţia rusă în Georgia, a anunţat că a ajuns la un acord cu Statele Unite în privinţa amplasării pe teritoriul său a unor rachete interceptoare din cadrul scutului antirachetă, după ce negocierile pe această temă trenau de luni de zile.

Washington-ul argumentează amplasarea scutului antirachetă în Europa prin necesitatea apărării de acţiunile unor state imprevizibile precum Iranul, stat pe care îl bănuieşte că se înarmează nuclear.  Rusia, care se opune vehement scutului american antirachetă în care vede o acţiune ce o vizează direct, a fost până în prezent de partea Occidentului în ceea ce priveşte Iranul, votând în Consiliul de Securitate rezoluţii de sancţionare a regimului de la Teheran. Unii comentatori au explicat reacţia oarecum prudentă a Occidentului faţă de Moscova în criza georgiană prin temerea că acest sprijin al Moscovei în privinţa Iranului ar putea fi pierdut.