UE a acceptat un capitol de sine stătător privind serviciile financiare, al cărui conţinut urmează să fie negociat, iar Statele Unite au fost de acord cu procesul negocierii. Discuţiile s-au concentrat asupra definiţiilor, sferei capitolului financiar, precum şi asupra reglementărilor şi excepţiilor.
Capitolul SUA referitor la serviciile financiare acoperă doar furnizorii de astfel de servicii, care sunt reglementaţi şi supervizaţi ca instituţii financiare, în timp ce capitolul UE vizează toate categoriile de furnizori de servicii financiare, potrivit Agerpres.
Uniunea Europeană şi SUA nu şi-au modificat poziţia în privinţa cooperării autorităţilor de reglementare în privinţa serviciilor financiare: Statele Unite continuă să se opună discutării acestei probleme în cadrul negocierilor privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii, în timp ce UE a confirmat că oferta sa mutuală de acces pentru servicii financiare depinde de angajamentul satisfăcător al SUA în privinţa cooperării autorităţilor de reglementare.
Uniunea Europeană şi SUA au abordat şi reglementarea internă, ţinând cont de actualele consecinţe ale negocierilor din cadrul tratatului global pentru liberalizarea serviciilor (TiSA). SUA au o abordare prudentă privind aplicarea reglementărilor interne în domeniul serviciilor non-financiare.
Greenpeace se opune Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), susţinând că acesta ar acorda prea multă putere corporaţiilor pe seama consumatorilor şi guvernelor naţionale. În schimb, susţinătorii TTIP apreciază că parteneriatul ar permite realizarea unor economii de peste 100 miliarde de dolari pe ambele maluri ale Atlanticului.
Luni, Greenpeace Olanda a dat publicităţii 248 de pagini de documente, reprezentând 13 capitole, aproximativ jumătate din textul TTIP. Aceste documente datează de la începutul lunii aprilie, înaintea rundei de discuţii care a avut loc la New York săptămâna trecută.
'Am făcut acest lucru pentru a da naştere unei dezbateri', a precizat expertul pentru comerţ al Greenpeace, Juergen Knirsch, adăugând că aceste documente arată că negocierile pentru TTIP ar trebui oprite.
'Cel mai bun lucru pe care Comisia Europeană îl poate face este să spună: 'Ne pare rău, am făcut o greşeală'', a apreciat Juergen Knirsch.
De la debutul discuţiilor privind TTIP, activiştii de mediu au cerut dezvăluirea tuturor documentelor din acest dosar, însă oficialii de pe ambele maluri ale Atlanticului au subliniat importanţa secretului negocierilor pentru a se ajunge la cel mai bun acord posibil.
După finalizare, TTIP ar urma să creeze cea mai mare zonă de liber schimb din lume, care va acoperi aproximativ 800 de milioane de persoane. Acordul final va avea însă nevoie de aprobarea Parlamentului European şi a guvernelor statelor membre din UE.
Negociatorii UE Şi SUA speră să ajungă la o variantă preliminară a acordului TTIP până în luna iulie, când ar urma să aibă loc cea de a 14-a rundă de discuţii bilaterale, iar chestiunile mai spinoase să fie rezolvate în a doua jumătate a acestui an. Cu toate acestea, un sondaj realizat luna trecută de Fundaţia Bertelsmann arată că sprijinul pentru TTIP este în scădere, atât în Germania, cât şi în SUA, la trei ani de la debutul negocierilor.
Un purtător de cuvânt al Guvernului german a declarat că Berlinul vrea în continuare să se ajungă la un acord, în timp ce un purtător de cuvânt de la Ministerul german al Economiei a afirmat că Germania nu va accepta reducerea standardelor în domeniul siguranţei alimentare.
TTIP este un acord comercial între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii ce se prefigurează a deveni cel mai mare acord regional de comerţ liber din istorie. Prima rundă de negocieri a avut loc în iulie 2013, având ca scop înlăturarea obstacolelor comerciale dintre cele două pieţe prin reducerea barierelor tarifare şi non-tarifare, respectiv uniformizarea reglementărilor de natură tehnică şi standardelor dintr-o gamă largă de sectoare economice.
