Statele Unite au respins, vineri, declaraţia de la Oslo privind interzicerea bombelor cu submuniţii, pe care nici România nu a semnat-o, transmite AFP.

"Apreciem că aceste arme îşi au locul lor în stocurile de armament, cu condiţia ca tehnologia să fie adecvată şi ca regulile de utilizare să fie codificate", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Sean McCormack.

O declaraţie comună ce interzice bombele cu submuniţii începând din 2008 a fost adoptată vineri de 46 de ţări dintre cele 49 de participante la conferinţa de la Oslo. Doar România, Polonia şi Japonia au refuzat să semneze acordul, care a fost adoptat în afara instanţelor internaţionale şi în absenţa unor ţări cheie, precum Israelul şi Statele Unite.

Opozanţii bombelor cu submuniţii denunţă un nivel inacceptabil de pericol şi de suferinţă pentru civili. O bombă cu submuniţii poate conţine până la 650 de bombe mici care se împrăştie pe o suprafaţă mare. Ele ar trebui să explodeze în momentul impactului, dar acest lucru nu se întâmplă întotdeauna şi de multe ori fac victime la ani de la lansare.

Într-un raport recent, Handicap International afirma că 98 la sută dintre victimele acestor bombe sunt civili. Potrivit organizaţiilor umanitare, este dificil de estimat numărul persoanelor ucise sau rănite de aceste bombe, dar majoritatea sunt de acord că numărul este de ordinul a zeci de mii.