Studiu: Termenul de "relaţii publice" discreditează profesia

Noua ediţie a studiului European Communication Monitor, cel mai amplu realizat în domeniul relaţiilor publice şi al managementului comunicării din lume, prezintă o imagine complexă a statutului profesiei. Rezultatele date publicităţii de Asociaţia Europeană de Cercetare şi Educaţie în Relaţii Publice (EUPRERA) şi de Asociaţia Europeană a Directorilor de Comunicare (EACD) arată că majoritatea specialiştilor în comunicare au o gamă largă de responsabilităţi şi acces direct la top management.

În ceea ce priveşte credibilitatea serviciilor de relaţii publice, 42% dintre participanţii la studiu consideră că termenul de "relaţii publice" (PR) discreditează profesia. Motivul ar putea fi imaginea proastă a termenului în mass-media - aproape jumătate dintre specialiştii în comunicare menţionează conotaţii negative ale percepţiei PR-ului în mass-media. Drept consecinţă, mulţi participanţi la studiu preferă denumiri alternative, cum ar fi "comunicare corporativă" (68%), "comunicare strategică" (61%) şi "managementul comunicării" (56%).

De asemenea, privind statutul departamentelor de comunicare, studiul dezvăluie că, în Europa, puterea de influenţă a funcţiei de comunicare a crescut: în trei din patru organizaţii este luată în serios de către top management şi are şanse să joace un rol în planificarea strategiilor organizaţionale. Specialiştii în comunicare au acces la top management, 18% dintre aceştia fiind membri în consiliul de administraţie şi 60% fiind direct subordonaţi directorului executiv.

Dar această putere ierarhică nu se reflectă neapărat şi în relaţiile cu celelalte funcţii din organizaţie: colaborarea cu departamentele strategice interne este mai degrabă insuficientă şi doar o mică parte (48%) a specialiştilor în comunicare consideră că departamentul lor produce active financiare pentru organizaţie. Cu toate acestea, funcţia comunicării a trecut dincolo de simpla gestionare a relaţiilor cu mass-media: în opt din zece organizaţii, departamentul de comunicare este responsabil de comunicarea cu o gamă largă de audienţe cheie, cum ar fi mass-media, consumatorii, angajaţii, investitorii sau politicienii.

La capitolul aspecte strategice şi încredere, studiul identifică două aspecte principale relevante pentru următorii ani: adaptarea la evoluţia digitală şi la reţeaua de socializare rămâne cel mai important aspect conform unui procent de 55% dintre specialiştii în comunicare. Totodată, 44% dintre aceştia au identificat "corelarea eforturilor de comunicare cu obiectivele de afaceri" ca fiind o provocare constantă pentru funcţia de comunicare. "Consolidarea şi menţinerea nivelului de încredere" a pierdut teren ca subiect de mare interes pentru practicienii din domeniul comunicării, dar trebuie remarcat faptul că 93% susţin că vor să îmbunătăţească nivelul de încredere în organizaţie şi/sau mărcile acesteia, nu în lideri sau în afaceri în general.