Rezultatele studiului sunt publicate online de European Heart Journal. Funcţionarii au răspuns la un chestionar despre şapte aspecte specifice ale vieţii lor zilnice: relaţiile amoroase, timpul liber, nivelul de trai, profesia, familia, viaţa sexuală şi identitatea. Li s-a cerut să-şi aprecieze gradul de satisfacţie în fiecare din domeniile menţionate, pe o scară de la 1 ("foarte nemulţumit") la 7 ("foarte mulţumit").
Notele de la fiecare rubrică au fost combinate pentru a da o cifră medie a satisfacţiei în privinţa vieţii în ansamblu. Au fost apoi trecute în revistă dosarele medicale ale pacienţilor pentru a vedea care decese pot fi puse în legătură cu boli coronariene, crize cardiace neletale şi angine pectorale, pe o perioadă de circa şase ani.
Potrivit cercetătorilor, nivelurile crescute de satisfacţie în viaţă determină o scădere cu 13% a riscului unei afecţiuni coronariene faţă de nivelurile joase. Atât la bărbaţi, cât şi al femei, patru domenii par a fi în legătură mai strânsă cu riscul cardiovascular: profesia, familia, viaţa sexuală şi identitatea (nu şi relaţiile amoroase, timpul liber sau nivelul de trai).
Există totuşi o întrebare la care nimeni nu poate răspunde încă: Efectul pozitiv al satisfacţiei este real ori contează numai absenţa unui efect negativ atunci când persoanele în cauză nu sunt nici depresive, nici anxioase?, încheie Le Point.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M