Studiu despre alcoolism: Românilor le este ruşine să apeleze la tratamente de specialitate

Medicii români, indiferent de specialitate, au fost foarte puţin sau deloc expuşi la formare profesionala în domeniul tratamentului abuzului şi dependenţei de alcool, deşi aceştia le consideră extrem de utile. Conform studiului, 28% din medicii psihiatri intervievaţi au urmat un program de formare în domeniul CPA cu mai mult de 3 ani în urmă, iar 33% nu au urmat niciodată un astfel de program.

Pentru cei care au apelat deja la instituţii specializate, caracteristicile sunt: mai degrabă bărbaţi (92%), > 50 de ani, 68% declară că banii nu le ajung sau abia le ajung de la o lună la alta, doar 5% au terminat o şcoală post-liceală şi doar 6% au studii superioare.

Pentru cei care nu au apelat la servicii caracteristicile sunt: mai degrabă bărbaţi (80%), din toate categoriile de vârstă, începând de la 18 ani, cu o situaţie financiară ceva mai bună (doar 51% se plâng de lipsa banilor), cu studii postliceale şi superioare în proporţie mai mare (24%).

Atât persoanele care au ajuns să fie internate pentru o tulburare legată de consumul de alcool, cât şi cei care nu s-au adresat serviciilor prezintă afecţiuni somatice asociate multiple, în special hepatice, cardio-vasculare şi diabet (acestea fiind fie cauzate, fie agravate de abuzul de alcool).

55% dintre persoanele internate pentru o problemă legată de consumul de alcool au primit informaţii despre abuzul de alcool de la medicul de familie, iar 44% au fost îndrumaţi spre un serviciu specializat, comparativ cu doar 2%, respectiv 3% dintre persoanele neinternate.

51% dintre persoanele care au apelat la servicii au menţionat că principala problemă la internare teama de a nu se afla că au o tulburare legata de consumul de alcool. A doua problemă menţionată ca frecventă a fost lipsa locurilor (15%).

Medicii români de toate specialităţile sunt, în majoritate, dispuşi şi dornici să trateze pacienţi cu probleme legate de consumul de alcool, dar recunosc lipsa formării în domeniu atât în programele de formare obligatorie (facultate, rezidenţiat), cât şi continuă.

În lipsa formării, medicii de familie recunosc rar cazurile mai uşoare de abuz de alcool şi în spital ajung pacienti vârstnici, cronici. Persoanele care apelează la servicii tind să fie de vârstă mai mare de 50 de ani, când este de presupus că au ajuns la o severitate mare a dependenţei de alcool. Serviciile nu reuşesc să ajungă la pătura mai tânără a populaţiei, cu o problematică mai puţin severă.

Atât medicii, cât şi pacienţii sunt de acord că stigmatizarea tulburărilor legate de consumul de alcool este principala barieră în calea accesării serviciilor de către cei care ar avea nevoie de acestea.

Studiul a fost realizat de ALIAT (Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor), o organizaţie neguvernamentală. Studiul este parte a proiectului Alcohelp [2] - proiect sprijinit financiar de Heineken România.

Au participat medici (medici de familie, medici specialişti, decidenţi) – 500, beneficiari ai serviciilor medicale specializate (persoane dependente de alcool) – 600 şi persoane cu consum problematic de alcool care nu au apelat la servicii medicale specializate – 600.