Peste 50% dintre companiile mari plătesc programele de dezvoltare profesională ale angajaţilor / FOTO: Grup RC

Principalele motive ale acestei scăderi au fost supra-aglomerarea de sarcini şi preluarea mai multor activităţi pe acelaşi salariu sau chiar mai mic. Mediul tensionat de la serviciu şi lipsa perspectivelor au contribuit, de asemenea, la diminuarea eficienţei angajaţilor la job.

“Eficienţa unui angajat poate să nu ţină cont de nivelul de stres, de motivaţia pe post sau de angajamentul faţă de firmă. Pe termen scurt, o supraîncarcare poate aduce un trend ascendent în rezultate. Când vorbim însă de perioade de timp mai mari, de strategii pe termen mediu şi lung, efectul este opus: scăderea eficienţei, a randamentului angajaţilor în activitate, a nivelului lor de energie”, spune Cornelia Popa, HR project manager în cadrul Perspective Group.

Potrivit specialiştilor, nivelul de productivitate reprezintă un indicator vital privind gradul de adaptare la criză. Corelat cu alţi indicatori relevanţi pentru sănătatea business-urilor poate oferi predicţii importante despre mediul economic românesc din perioada următoare.