Deşi sună ca din Star Trek, există o plantă care foloseşte mirosuri afrodisiace, dar şi toxice pentru a-şi asigura polenizarea, conform AFP. Biologii americani au raportat că Cycada australiană, o plantă tropicală primitivă, ce are conuri largi pentru seminţe, foloseşte o metodă neobişnuită de a manipula insectele zburătoare mici, pe care se bazează pentru a poleniza.

Aceste insecte tind să se strângă în conurile mascule, care seamănă cu cele de pin, unde se hrănesc şi îşi fac case. La un moment dat, planta se va încălzi şi va emite un gaz toxic, care va îndepărta insectele. Atunci, zburătoarele ce cară involuntar polen se aşează pe conuri femele, care emit un miros mai atractiv, şi fecundează ovulele.

"Cycadele schimbă mâncarea pentru sex", afirmă Robert Roemer, unul dintre co-autorii articolului din jurnalul ştiinţific. "Polenul este singurul lucru pe care aceste vietăţi îl consumă, aşa că planta se bazează numai pe ele, pentru a-şi asigura perpetuarea".

Curiosul ritual de împerechere se produce într-o perioadă scurtă de polenizare, o singură dată pe an, la fiecare câţiva ani. "Conurile se dezintegrează după fecundare", susţine Irene Terry, biologistul de la Universitatea Utah, şi cea care a condus acest studiu.

În timpul perioadei de polenizare, cycadele îşi pot creşte temperatura în interiorul conurilor, mai ales între orele 11 şi 15. Conurile mascule se încălzesc mai mult, cu circa 2 grade peste temperatura ambientală. Pentru ca acest proces să aibă loc, plantele îşi folosesc procesele metabolice - arderea zaharurilor şi a grăsimilor care au fost acumulate pentru funcţiile celulare.

Fecundarea este acompaniată de eliberarea unor mirosuri puternice. Una dintre substanţe în special, denumită beta-mircenă, ajunge la niveluri toxice, chiar letale, şi îndepărtează insectele din conurile mascule.

Acelaşi lucru se întâmplă şi la conurile femele, dar beta-mircena, în concentraţii mici, emană mirosul plăcut care atrage vietăţile.

Cycadele fac parte din grupul care include şi coniferele moderne, ca pinii sau firul. Sunt cunoscute ca fosile vii, deoarece au apărut în Permian, acum circa 290 de milioane de ani.