Foto: Realitatea TV
Cercetarea a reliefat existenţa unei falii între portretul politicianului ideal, aşa cum îl văd românii, şi clasa politică autohtonă. Concluziile focus-grupurilor arată că "parlamentarul ideal este cinstit (nu votează la două mâini, nu îşi votează mărirea salariului sau a pensiei), harnic (nu doarme la şedinţe), îi reprezintă pe cei care l-au ales, îi ascultă, le înţelege nevoile şi ţine cont de ele în elaborarea legilor, este un bun profesionist, are onoare şi demnitate, îşi ţine promisiunile făcute în campania electorală".

Cauzele neîncrederii covârşitoare în clasa politică constă tocmai în faptul că politicienii români nu prezintă aceste caracteristici. În topul motivelor care provoacă frustrarea participanţilor la cercetare este faptul că politicienii nu fac ceea ce au promis şi sunt mincinoşi. În cazul parlamentarilor, principalul motiv de iritare este absenţa de la şedinţe sau dormitul în timpul acestora. "Imaginea parlamentarului care doarme îi scoate din sărite. Îi agasează faptul că parlamentarii sunt deasupra lor", a spus conferenţiarul Gabriel Bădescu de la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj Napoca.

În cazul Guvernului, neîncrederea este datorată faptului că miniştrii şi-ar urmări doar interesul propriu, iar cei ce nu au încredere în preşedinte îi reproşează că este orientat spre scandal, nu este diplomat şi nu-şi respectă promisiunile.

De asemenea, mulţi respondenţi sunt suspicioşi în ceea ce priveşte relaţia dintre politică şi economie. Politicienii sunt suspectaţi că fac legi "cu dedicaţie" pentru anumiţi oameni de afaceri, care le finanţează campaniile în schimbul unor contracte preferenţiale cu statul.

Ca modalităţi de sancţionare ale clasei politice, majoritatea au indicat soluţii pasive: să nu meargă la vot sau să voteze pe altcineva. De asemenea, românii sunt sceptici în privinţa capacităţii lor de a influenţa decizia politică, mai ales cei din mediul urban, apreciind că politicienii oricum nu bagă în seamă alegătorii decât în preajma alegerilor.

Studiul a fost realizat de către Metro Media Transilvania pentru Fundaţia Soros prin 26 de focus-grupuri la care au participat 208 persoane, în perioada septembrie-octombrie 2008. Durata media a unui focus-grup a fost de 2,5 ore.