Studenţii kamikaze: 9.000 de tineri se pregătesc să devină funcţionari publici

Cei mai mulţi studenţi la administraţie publică sunt în Bucureşti (circa 2.400 la SNSPA şi Universitatea Bucureşti) şi Cluj-Napoca (1.500 la Universitatea Babeş-Bolyai). Pe lângă cei 9.000 de studenţi de la Stat, alte câteva mii de tineri se pregătesc pentru o diplomă în administraţie publică la universităţile particulare din ţară.

„Tinerii absolvenţi nu au nicio şansă să-şi găsească un job în prezent. Toate posturile din administraţie sunt blocate şi se vorbeşte chiar de disponibilizări. Şi fiica mea a terminat o facultate de profil anul trecut şi nu a reuşit până acum să-şi găsească de lucru”, a declarat Valer Suciu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie.

Şomajul pare a fi singura soluţie pentru absolvenţii de administraţie publică, în condiţiile în care instituţiile statului nu au angajat nici măcar unul dintre cei 149 de tineri beneficiari ai bursei Guvernul României, prin care s-au cheltuit 6 milioane de euro pentru pregătirea în străinătate a managerilor din sectorul public. Cu toate că nu au fost angajaţi la stat, absolvenţii unor universităţi de prestigiu din Europa, precum Oxford, sunt obligaţi prin contract să lucreze în sectorul public în primii 3 ani după terminarea studiilor.

Singura şansă pentru cei care vor termina facultăţile de administraţie publică în 2010 şi în anii următori ar fi să concureze pentru posturi în instituţiile UE sau să încerce să se angajeze în sectorul privat, fără legătură directă cu studiile urmate.

Gheorghe Teodorof, lector universitar la Facultatea de Administraţie Publică din cadrul SNSPA, este de acord că majoritatea tinerilor absolvenţi vor întâmpina dificultăţi majore la angajare. „În condiţiile în care posturile din instituţiile publice vor rămâne blocate, tinerii au varianta de a merge să lucreze în sectorul privat, dar şi acolo şansele lor sunt reduse, firmele căutând personal cu experienţă. Totuşi, am întâlnit studenţi bine pregătiţi care au reuşit să îşi găsească un job, fiind angajaţi doar pentru că ştiau să facă un dosar de urbanism”, spune Teodorof.

Potrivit acestuia, tinerii mai pot încerca să-şi găsească de lucru într-o instituţie publică europeană sau să demareze un business pe cont propriu, dar nici aceste două variante nu îi vor ajuta pe foarte mulţi.

„Posturile din instituţiile publice europene sunt obţinute doar de cei mai bine pregătiţi dintre absolvenţi. Şi mai e o problemă, nu toate joburile sunt pe perioadă nedeterminată, iar cei care reuşesc să se angajeze trebuie să aştepte până la un an pentru a obţine un post permanent”, afirmă lectorul de la SNSPA. Acesta mai spune că doar studenţii din anii doi şi trei beneficiază de facilităţi oferite de stat pentru a se lansa într-o afacere pe cont propriu.

Şansele de a lucra într-o instituţie UE sunt reduse şi din cauza numărului redus de posturi şi a concurenţei foarte mari.

„Anul acesta, până în prezent, au fost scoase la concurs un număr de 105 posturi pentru funcţionari în administraţia publică europeană. Va mai fi un concurs şi la toamnă, dar nu ştim încă numărul de joburi disponibile”, declară Mihaela Liliana Stroe, training manager la  Euroconcurs, firmă care oferă cursuri de pregătire pentru cei care vor să lucreze într-o instituţie UE.

Reprezentantul Euroconcurs vine şi cu o veste bună pentru tinerii absolvenţi - începând din acest an, tinerii fără experienţă pot intra şi ei în cursa pentru un job de funcţionar în administraţia publică europeană.

În momentul de faţă, în instituţiile administrative din România lucrează 410.000 persoane la nivel central şi 360.000 la nivel local. Numărul total al angajaţilor cu statut explicit de funcţionari publici este de 148.000, circa 10% din totalul bugetarilor.